Social Icons

sâmbătă, 17 februarie 2018

Câte cereri de azil ale imigranților non-UE s-au înregistrat la nivelul statelor comunitare în ultimii trei ani

Cum a evoluat fenomenul imigraționist la nivelul statelor UE în ultimii trei ani   Uniunea Europeană a fost luată cu asalt de un val de imigranți în ultimii ani. Totul a început la sfârșitul verii lui 2015, când Angela Merkel, din rațiuni de popularitate în primul rând, și poate de solidaritate în subsidiar, a invitat cam tot ce însemna imigrant localizat în Turcia, Grecia și nordul Africii. 

   Datele Eurostat pentru anul 2015 ne arată că Germania a primit 1,54 milioane de imigranți, din care aproape un milion erau din afara spațiului comunitar. Din cei aproape un milion de imigranți din afara UE, circa 477 de mii au depus cereri de azil în 2015. În anul următor, 2016, cererile de azil din Germania ale cetățenilor non-UE au urcat la 745 de mii, iar anul trecut, cifra a scăzut la 223 de mii (vezi tabelul din imagine), semn că vârful imigrației a trecut.

   Datele Eurostat privind numărul imigranților se opresc în 2015, dar cele privind cererile de azil continuă până în 2017. Astfel, la nivelul UE, numărul de cereri de azil ale cetățenilor din afara spațiului comunitar s-a ridicat la 1,32 milioane în 2015, la 1,26 milioane în 2016 și la 679 mii în 2017 (datele pentru 2017 sunt aferente primelor 11 luni din an). E evident faptul că fenomenul migrației și, implicit, al solicitărilor de azil, e în scădere, iar retorica împotriva migrației nu mai are o bază atât de solidă.

   Tot Eurostatul ne oferă și date privind principalele țări de proveniență a solicitanților de azil extra - comunitari în statele UE. Mai mult de jumătate din cererile de azil din anii 2015, 2016 și 2017 erau făcute de cetățeni extra - comunitari proveniți din Siria (809 mii), Afganistan (414 mii), Irak (305 mii), Albania (125 mii) și Kosovo (91 mii - vezi tabelul din imagine). 
   Afganistanul a fost declarată zonă sigură de către aliații noștri americani, deci imigranții din această țară n-au statut de refugiați. La fel e situația în unele părți din Irak. Despre kosovari și albanezi nu are rost să discutăm, pentru că în cazul acestora vorbim sigur despre imigranți economici
   Poate mai mult de jumătate din valul de imigranți proveniți din exteriorul UE sunt, de fapt, imigranți economici. Asta ne arată că împărțeala impusă de Bruxelles, care a dat naștere atâtor fricțiuni între  vest și est, e doar parțial îndeptățită.

   Ce state comunitare conduc în topul cererilor de azil depuse în perioada 2015  - 2017 de către cetățenii proveniți din afara UE?

   În cei trei ani analizați, la nivelul UE s-a înregistrat un total de 3,26 milioane de cereri de azil ale cetățenilor extra-comunitari. 44% din aceste cereri (1,44 milioane) s-au înregistrat în Germania. De remarcat e faptul că numărul cererilor de azil depuse de cetățenii extra-UE în această țară în 2017 a fost la jumătate față de 2015 (223 mii față de 477 mii - vezi tabelul din imagine). Frau Merkel a avut anul trecut alegeri și a lăsat-o mai moale cu acceptarea imigranților.

   Pe locul doi în topul statelor comunitare în care s-au înregistrat cele mai multe cereri de azil ale cetățenilor extra-comunitari în perioada 2015 - 2017 e Italia (335 mii). În cazul acestui stat, există o creștere a cererilor de azil în 2017 față de anii anteriori (vezi tabelul din imagine).

   Podiumul e completat de Franța (249 mii), stat care, asemenea Italiei, a înregistrat o creștere a cererilor de azil în 2017 față de anii anteriori

   Pe locurile 4 și 5 sunt Suedia (217 mii) și Ungaria (210 mii), state care au înregistrat o reducere semnificativă a cererilor în 2017 față de anii anteriori (vezi tabelul din imagine). Vecinii noștri unguri au avut în 2015 un număr de 177 de mii de cereri de azil depuse de cetățeni extra-UE. După construcția gardului de la granița cu Serbia și Croația, numărul cererilor de azil a scăzul la 29 de mii în 2016 și doar 3,4 mii în 2017.

   România a înregistrat în perioada 2015 -2017 un număr de 7,8 mii de cereri de azil depuse de cetățeni extra-UE. Acest număr ne plasează pe locul 18 din cele 28 de state comunitare, în urma noastră fiind state precum Cehia, Portugalia, Croația.

   Datele Eurostat ne arată o temperare a fenomenului migraționist din afara spațiului comunitar. Poate fi o temperare indusă de alegerile parlamentare ce au avut loc în ultimii ani în unele state comunitare. Cert e că, valul de imigrație a dus la crearea a două blocuri în interiorul UE privind cotele obligatorii de imigranți

   În mai puțin de doi ani de la această separare a blocurilor vest - est, lucrurile au evoluat în sens negativ, ajungându-se la viziuni diferite asupra modelului de societate și a statului de drept. Cele patru țări din Grupul de la Visegrad se îndreaptă cu pași reprezi către o ruptură de Bruxelles

   România, ca de obicei, e cu fundul în două luntri. N-am făcut mare scandal la împărțeala imigranților, dar nici n-au vrut mulți imigranți să vină la noi. Bruxeless-ul ne atenționează că nu ne respectăm cotele asumate, iar noi ridicăm din umeri a neputință, că n-avem ce face dacă afganii fug de noi ca dracu` de tămâie. 
   Ca să nu rămânem de căruță față de Grupul de la Visegrad, actuala majoritate parlamentară încearcă reformarea justiției pe model maghiar și polonez. Nici aici nu ne prea iese, iar Bruxeless-ul ne semi-urechește. Nici măcar să fim urechiți cum trebuie nu suntem în stare.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates