Social Icons

miercuri, 28 februarie 2018

Din cele mai sărace 21 de regiuni din UE, 3 sunt din România

Topul celor mai bogate și celor mai sărace regiuni din UE   Eurostatul a dat publicității ieri topul regiunilor după PIB-ul pe cap de locuitor în prețuri curente și la paritatea puterii de cumpărare la nivelul anului 2016. 

   Din cele mai sărace regiuni din UE, 3 erau din România. Este vorba de regiunea Nord-Est, Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia. Îmbucurător e faptul că, față de anii 2014 și 2015, avem mai puține regiuni în acest clasament al celor mai sărace regiuni
    În topul celor mai sărace regiuni după PIB-ul pe locuitor la paritatea de cumpărare din UE mai punctau Franța (o regiune), Grecia (3 regiuni), Ungaria (4 regiuni), Polonia (5 regiuni) și Bulgaria (5 regiuni - vezi tabelul și harta din imagine).
   Pragul ales pentru a evidenția cele mai sărace regiuni e dat de nivelul PIB-ului pe locuitor echivalent cu 50% din media UE

   La nivelul UE, în 2016, cea mai bogată regiune era Inner London - West din Marea Britanie, cu un nivel al PIB-ului pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare echivalent cu 611% din media UE
   Pe locul doi ca nivel al PIB-ului pe locuitor PPS UE era Luxemburg (257% din media UE), iar pe locul trei era regiunea Southern and Eastern din Irlanda (217% din media UE). Pragul pentru cele mai bogate regiuni a fost dat de nivelul PIB-ului pe locuitor la paritatea de cumpărare echivalent cu 150% din media UE.

   În cazul regiunii din Marea Britanie, nivelul ridicat al PIB-ului pe locuitor e explicat de faptul că în această regiune e situat centrul financiar al Londrei. Ocupanta locului doi e un paradis fiscal, iar locul trei e o regiune a cărui PIB a explodat în ultimii ani, odată cu relocarea unor multinaționale. 

   Cum stăteau în 2016 regiunile din România față de celelalte regiuni din UE în privința PIB-ului pe cap de locuitor?

   Regiunea București-Ilfov a avut în 2016 un PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare din UE echivalent cu 139% din media UE. Din acest punct de vedere, e peste regiunea Budapestei din Ungaria (102% din media UE), peste regiunea Atenei (92%), a regiunii Sofiei (78%) și a regiunii Varșoviei (109% - vezi harta din imagine).

   Partea mai puțin îmbucurătoare e faptul că, dintre statele cu cele mai sărace regiuni din UE, România are cea mai mare diferență de PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare între cea mai bogată și cea mai săracă regiune, adică între București - Ilfov (139% din media UE) și Nord-Est (36% din media UE - vezi tabelul din imagine). Celelalte regiuni sărace de la noi, situate sub pragul 50% din media UE a PIB-ului pe cap de locuitor, erau Sud-Vest Oltenia (42% din media UE) și Sud-Muntenia (46% - vezi tabelul din imagine).

   Trebuie spus că în Franța diferența e mai mare, dar regiunea Mayotte, situată între Madagascar și Africa, are un statut special, din acest motiv o excludem din comparație.

   Totuși, dacă ne raportăm la abaterea PIB-ului pe locuitor din cea mai săracă regiune față de media națională, atunci Ungaria (24 puncte procentuale) stă mai prost decât România și Grecia (22 puncte procentuale - vezi tabelul din imagine). 

   A doua regiune de la noi după PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare din UE era regiunea Vest (60% din media UE). Diferența dintre aceasta, adică locul doi, și regiunea București-Ilfov (139%) e cea mai mare dintre statele cu regiuni sărace. Nivelul PIB-ului pe locuitor din regiunea Vest ar plasa-o pe aceasta pe locul doi în Bulgaria, pe locul patru în Grecia și Ungaria și pe locul nouă în Polonia (vezi tabelul din imagine). 

   Datele Eurostatului (accesează aici raportul) ne arată că dezvoltarea regiunii capitalei noastre e mult mai rapidă decât a celorlalte regiuni din România. Culmea e că, în ciuda unei administrații deficitare, regiunea București-Ilfov are un ritm de dezvoltare superior regiunilor capitalelor statelor incluse în analiză
   Astfel, dacă în 2015, regiunea Budapestei avea un PIB pe cap de locuitor echivalent cu 105% din media UE, în 2016 nivelul era în scădere, fiind echivalent cu 102%. 
   Regiunea Atenei era în 2015 la un nivel de 95% din media UE, iar în 2016 a scăzut la 92%. 
   Regiunea Varșoviei a rămas în 2016 la același nivel ca și în 2015 (109% din media UE), conform datelor actualizate ale Eurostat. 
   Regiunea Sofiei a urcat cu două puncte procentuale față de anul 2015 (de la 76% la 78% din media PIB-ului pe locuitor PPS UE). 
   Regiunea București-Ilfov a urcat cu 4 puncte procentuale față de anul 2015 (de la 135% la 139% din media UE), conform ultimei actualizări a datelor Eurostat. E clar că se mișcă mai bine decât celelalte regiuni, deși nu există un plan administrativ în acest sens.


4 comentarii:

  1. In nici un caz regiunea Bucurestiului nu e mai performanta decat a Atenei, Budapestei sau Varsoviei. Comparati mere cu pere.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Intră pe raportul Eurostat (vezi că e dat linkul în postare) și pe ultima pagina a acestuia e dată sursa datelor. Intri pe sursă și ajungi la datele Eurostat privind PIB-ul în prețuri curente și comparabile din ultimii trei ani. O să vezi că evoluția PIB-ului pe locuitor în prețuri comparabile a regiunii București-Ilfov în 2016 față de 2015 e peste cea a regiunilor Atenei, Budapestei, Varșoviei și Sofiei.

      Ștergere
    2. Diferenta e ca regiunea NUTS2 Bucuresti-Ilfov este o regiune speciala in Romania, fiind foarte mica si concentrata strict in jurul capitalei, in timp ce regiunile din care fac parte Varsovia, Atena si chiar si Sofia sunt mai mari, echivalentul a cateva judete din Romania.

      Daca si regiunea NUTS2 a Varsoviei cuprindea numai orasul in sine si suburbiile sale, avea un alt scor.

      Ștergere
    3. În toate aceste regiuni, populația din afara capitalei nu e cu mult mai mare decât populația Ilfovului, capitala (orașul) având o pondere de 80% - 90% din toată populația regiunii.

      Ștergere