Social Icons

miercuri, 26 octombrie 2016

De ce s-a dublat ponderea Bucureștiului în economia națională în ultimii 20 de ani

Topul județelor după PIB
   Economia națională din prezent e mai centralizată decât cea de la mijlocul anilor `90

   Primele statistici ale Institutului Național de Statistică referitoare la PIB-ul județelor încep din anul 1995. În acel an, capitala deținea o pondere în economia națională de 13,6% (vezi tabelul din imagine). 
   Anul trecut, conform ultimelor date ale Comisiei Naționale de Prognoză (datele INS-ului nu sunt încă publice), ponderea Bucureștiului în PIB-ul național era de 24,2%. În două decenii, ponderea capitalei în economia națională aproape s-a dublat

   O evoluție asemănătoare a înregistrat și economia județului Ilfov, PIB-ul județului crescând de la o pondere de 1,52% deținută în economia României din anul 1995, la o pondere de 2,77% în anul 2015. 

    Cele două entități administrative, reunite în regiunea București-Ilfov, dețineau în 1995 o pondere în economie de 15,12%. Anul trecut, ponderea regiunii București-Ilfov era de 26,97%

   În afară de Ilfov, alte șapte județe au reușit să-și mărească ponderea deținută în economia națională în ultimii 20 de ani
   Este vorba de județele: Timiș, Cluj, Constanța, Brașov, Dolj, Arad și Sibiu (vezi tabelul din imagine). Creșterea cumulată a ponderilor deținute în economia națională de cele șapte județe a fost de 3,17 puncte procentuale (de la 21,06% în 1995, la 24,23% în 2015). Se observă o diferență mare de creștere a ponderii deținute în economie între cele șapte județe, pe de o parte, și București-Ilfov, pe de cealaltă parte.

   Restul celorlalte 33 de județe au înregistrat diminuări ale ponderilor deținute în economia națională între 1995 și 2015. Între acestea se regăsesc județe cu potențial economic ridicat, precum Prahova, Argeș, Iași (vezi tabelul din imagine).

   De ce crește capitala mai mult decât restul județelor?

   Prima tentație, atunci când vorbim de PIB-ul realizat în București, e să dăm vina pe marile companii ce-și au sediul aici. 

    Greșit. Metoda de calcul a PIB-ului regional sau a celui județean ține cont de ceea ce se produce la nivel local. Spre exemplu, dacă o bancă are sediul în București și sucursale în toate județele țării, PIB-ul produs în județul Vaslui va cuprinde și activitatea sucursalei. La București, vor fi înregistrate activitățile de pe plan local, plus activitatea de management de la nivel național a respectivei bănci. La fel se procedează în toate cazurile în care companiile au puncte de lucru sau sucursale în alte județe.

   A doua tentație e să dăm vina pe investițiile făcute de guvern în București

   Greșim din nou. Învestițiile publice din capitală din ultimii 20 de ani sunt orice, dar nu un stimul pentru economia locală. Să le luăm pe rând.

   Metroul a mai bifat câteva stații pe parcursul a două decenii, și asta în ultimii ani, ceea ce e insuficient față de cât ar fi fost nevoie pentru a oferi o alternativă deplasării de suprafață. Multe dintre noile spații de birouri sau platforme comerciale n-au nicio stație de metrou în apropiere.

   RADET-ul e cu un picior în groapă de mai bine de un deceniu, iar de investiții majore nici nu s-a pus problema și, se pare că nici nu se va pune mult timp, de vreme ce a intrat în insolvență.

   De două decenii, centura capitalei nu e finalizată, iar din două aeroporturi, capitala a rămas doar cu unul, pentru că aeroportul Băneasa deranja urechile fine ale idioților care și-au făcut vile lângă pista aeroportului.

   Toți banii primăriilor din capitală sunt aruncați pe prostioare de genul panseluțelor, a băncuțelor din parcuri, ceasuri aurite în intersecții, zilele orașului, etc. (vezi aici veniturile primăriilor din București în primele nouă luni ale anului). În afară de câteva blocuri anvelopate în ultimii ani, nicio investiție publică de amploare nu poate fi localizată în capitală

    Bucureștiul crește, în principal, pentru că e cea mai mare piață din țară

   Cele aproape 2,3 milioane de locuitori (cât numără populația rezidentă a capitalei și Ilfovului, conform INS), cu cea mai mare putere de cumpărare din România, sunt destinația principală a investițiilor străine

   Raportul BNR privind investițiile străine din 2015 (îl poți accesa aici) ne arată că 59,3% din totalul investițiilor străine directe din România sunt localizate în regiunea București-Ilfov. Din același raport, aflăm că 56% din investițiile străine greenfield din România sunt localizate tot în București-Ilfov.

   Deficitul de infrastructură din restul țării conduce la o concentrare a investițiilor în cea mai mare piață a țării. Chiar dacă există probleme serioase de infrastructură și în capitală, mărimea pieței și distanțele mici le surmontează
   Tendința de centralizare economică din România nu e o politică de stat, ci e o consecință a dimensiunii pieței reprezentată de capitală și slabei dezvoltări a infrastructurii în teritoriu. 
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates