La un an după Colectiv, în sistemul de sănătate nu s-a schimbat nimic

   Zilele trecute, ministrul sănătății ne anunța că, în cazul unei noi tragedii de tipul celei din Colectiv, suntem pregătiți doar pentru exportul pacienților. 

   A trecut un an, un tehnocrat pe nume Patriciu Achimaș-Cadariu, un alt tehnocrat pe nume Vlad Voiculescu, și concluzia e că nimic nu s-a schimbat. Și după demisia guvernului Ponta eram la fel de pregătiți să exportăm pacienți arși. Cam câți ani sau tehnocrați trebuie să mai treacă până se vor putea trata pacienții arși în spitalele din România?

   Ok, deci cu arșii am rezolvat-o prin strategia exportului. Dar cu blocarea sistemului de carduri de sănătate cum stăm? Cică situația e la fel ca și anul trecut, adică se blochează sistemul des și foarte des. Există vreo strategie de a rezolva situația? Nu.

   Nu sunt vaccinuri suficiente pentru imunizarea bebelușilor, nu sunt medicamente ieftine în farmacii. Hmm, unde am mai auzit melodiile astea? Aaa, știu, le auzim tot timpul, indiferent dacă placa e de amatori sau tehnocrați. Se rezolvă cumva situația? Deocamdată, nu, în viitor, poate, dar nimic nu-i sigur.

   România e o țară săracă care, totuși, alocă pentru sănătate (minister și fondul de sănătate) circa 7,6 miliarde de euro anual. Cel puțin, la atât se ridică anul acesta cheltuielile din sănătate. Anul trecut, s-au alocat 6,83 miliarde de euro. Suma e de peste două ori mai mare decât cea cheltuită acum zece ani (vezi în tabelul din imagine bugetele Ministerului Sănătății și Fondului de sănătate în ultimul deceniu). S-a dublat calitatea actului medical în ultimul deceniu în pas cu creșterea cheltuielilor? Nu, ba din contră, calitatea actului medical pare să scadă de la an la an. 

   Vinovați? Toți și nimeni. Miniștrii vin și pleacă, lăsând în urmă un dezatru mai mare decât cel găsit. Anul trecut, numărul internărilor în spitalele de stat sau private a ajuns la 4,24 milioane, cu un total al zilelor de spitalizare de 31,6 milioane (conform datelor INS). Unu din cinci români și-a petrecut șapte zile și jumătate în spital. Nu știu câți au făcut infecții intraspitalicești, dar bănuim că nu toți, de veme ce nu ne-am împuținat ca populație cu câteva milioane.

   E jenant, ca țară, să ai capacitatea de a interna peste patru milioane de oameni, dar să fii total neputiincioasă să faci față câtorva zeci de arși, în condițiile unui buget total de 7,6 miliarde de euro. Bugetul alocat anul acesta sănătății (ministerului și fondului de sănătate) reprezintă cam 13% din cheltuielile bugetului centralizat. Deci, 13 lei din 100 se duc pentru sănătate, iar rezultatul e că stăm cu frica în sân să nu ajungem la mâna sistemului de sănătate. Și mai jenant e faptul că, deși a trecut un an de la tragedia Colectiv, aflăm că suntem în aceeași situație de colaps a sitemului de sănătate. Corupția ucide, dar incompetența, nu?