Social Icons

joi, 20 octombrie 2016

Bugetul de stat e la dietă, în timp ce bugetele marilor orașe se îngrașă

 Topul primăriilor reședințelor de județ și ale capitalei după venituri și cheltuieli
   Anul acesta va fi, probabil, cel mai negru an din istoria post-decembristă în materie de grad de colectare a veniturilor

   Pentru prima dată după revoluție, veniturile totale la bugetul centralizat vor scădea sub pragul de 30% din PIB, în condițiile unei creșteri economice robuste. 

   Putem da vina pe scăderea TVA, pe sumele mici atrase de la UE, pe Bau-Bau, pe orice, dar, la final de an, când vom trage linie, vom fi sub pragul de 30% din PIB în privința colectării la buget, media UE fiind de 45,1% (vezi aici cât se colectează în statele UE).

   Nu stoarcem destui bani de la marile companii. Ne-o spune în prezentarea „Creșterea economică, dezvoltarea României și reducerea sărăciei” prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu (accesează prezentarea  aici). În timp ce statele dezvoltate storc circa 65% - 70% din veniturile bugetare de la marile companii, noi, abia dacă stoarcem între 40% și 45%
   Zilele trecute am arătat că la Direcția Generală a Marilor Contribuabili domnește haosul (vezi aici). Chiar și experții FMI au rămas interziși când au constatat cam cât amatorism e în această direcție a ANAF-ului (vezi aici raportul).

   În timp ce bugetul general și bugetul de stat suferă în privința veniturilor, dovadă stând execuțiile bugetare aferente lunii august (-2,82 miliarde de lei față de primele opt luni de anul trecut - vezi aici execuția bugetului centralizat din august), bugete administrațiilor locale, dar mai ales cele ale marilor orașe, prosperă (vezi tabelele din imagine). 
   Bugetul de stat a fost cel mai afectat de reducerea de venituri din primele opt luni ale anului (-2,21 miliarde lei), în timp ce veniturile bugetelor locale sunt pe plus (+1,91 miliarde lei - vezi situația centralizată a bugetelor locale și a bugetului de stat în august 2015 și august 2016). 

   Situația veniturilor la bugetele marilor orașe în primele nouă luni ale anului ne arată că nu vor avea viață grea anul acesta.  De suferit, în privința veniturilor bugetelor, vor avea comunele, orașele mici și bugetul de stat, pentru că deja unele dintre orașele mari au depășit veniturile realizate pe tot parcursul anului trecut.

   Cum arată situația veniturilor bugetelor primăriilor reședință de județ în primele nouă luni ale anului?

   Bucureștiul, cu cele șapte primării ale sale, a depășit în primele nouă luni ale anului veniturile realizate pe tot parcursul anului trecut cu 6,4% (8,59 miliarde de lei față de 8,07 miliarde de lei - vezi tabelul din imagine).
   Primăria Municipiului București (primăria generală) a avut în primele nouă luni ale anului venituri mai mari cu 8,6% decât cele realizate pe tot parcursul anului trecut (3,9 miliarde de lei față de 3,6 miliarde de lei - vezi tabelele din imagine). Cea mai mare creștere a veniturilor e la Primăria Sector 3. Veniturile la nouă luni ale acestei primării sunt mai mari cu aproape 28% față de veniturile pe tot anul 2015 (975 milioane lei față de 764 milioane lei).

   În restul țării, primăriile municipiilor reședință de județ care au depășit în primele nouă luni nivelul veniturilor realizate pe parcursul anului trecut sunt: Timișoara, Cluj-Napoca, Galați, Arad, Sibiu, Drobeta-Turnu Severin, Botoșani și Bistrița (vezi tabelul din imagine).

   Reședințele de județ care au slabe șanse să depășească veniturile încasate pe parcursul anului trecut, ținând cont de colectarea din primele nouă luni ale anului, sunt: Pitești, Suceava, Dâmbovița și Tulcea.

   Cum arată topul primăriilor reședințelor de județ și ale capitalei după veniturile și cheltuielile din primele nouă luni ale anului?

   Primăria gererală, urmată de primăriile sectoarelor 1, 3 și 2 au încasat cele mai mari venituri în primele nouă luni ale anului (vezi tabelul din imagine). 
   După cele patru primării, în top, urmează primăriille municipiilor Timișoara (869 milioane lei), Cluj-Napoca (834 milioane lei), Oradea (729 milioane lei), Iași (711 milioane lei), Constanța (682 milioane lei) și Primăria Sector 6 (660 milioane lei) .

   Topul cheltuielilor din primele nouă luni ale anului e condus de Primăria Municipiului București (2,86 miliarde lei), Primăria Sector 3 (820 milioane lei), Primăria Municipiului Timișoara (751 milioane lei), Primăria Sector 1 (665 milioane lei), Primăria Municipiului Oradea (648 milioane lei), Primăria Sector 2 (641 milioane lei), Primăria Sector 6 (626 milioane lei), Primăria Municipiului Craiova (581 milioane lei), Primăria Municipiului Cluj-Napoca (6573 milioane lei) și Primăria Municipiului Iași (548 milioane lei - vezi tabelul din imagine).

   Majoritatea reședințelor de județ au șanse anul acesta să depășească nivelul veniturilor realizat anul trecut. Asta înseamnă, în condițiile în care bugetul centralizat va fi mai mic, că bugetul de stat va avea de suferit, dar și, cel mai probabil, bugetele administrațiilor locale de dimensiuni mici.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates