Social Icons

luni, 18 mai 2015

Evoluția economică a statelor ce-au aderat la UE din 2004 încoace

Cum le-a mers noilor state membre ale UE după aderare
   13 noi state au aderat la UE din 2004 încoace, în trei etape, totalizând o populație de 105,4 milioane locuitori în 2014 și un PIB cumulat de 1.124 de mld euro. Aceasta reprezintă 20% din populația UE (populația totală în 2014 era de 509,9 mil. locuitori) și 8% din PIB-ul cumulat al statelor UE (PIB-ul total era de 13.920 mld. euro - vezi tabelul din imagine).

   Suntem rudele sărace din est și sud, iar media  PIB-ului pe cap de locuitor, în valori nominale, de 40% din media UE din statele nou-aderate (10.600 euro față de 27.300 euro) e o dovadă în acest sens. Din cele 13 state ce-au aderat după 2004, cel mai mic pib/cap de locuitor revine Bulgariei, cu 21,2% din media UE (5.800 euro în 2014), iar cel mai ridicat îi revine Ciprului, cu 75% din media UE (20.500 euro în 2014, în scădere față de 2012 când era de 22.500 euro - vezi tabelele din imagine). România, în valori nominale, înregistrează un pib/cap de locuitor de 7.500 euro (27,5 % din media UE-penultima poziție).

   Cum le-a mers statelor după aderare? Pentru a răspunde la această întrebare am luat ca referință anii premergători aderării, 2003 pentru primul val (pentru cele 10 state ce-au aderat în 2004), 2006 (anul anterior aderării României și Bulgariei) și 2012 (anul anterior aderării Croației). Valorile indicatorilor PIB național, pib/cap de locuitor, rezultatul balanței comerciale externe și remunerarea salariaților din anii respectivi le-am comparat cu valorile din 2014. Totate statele, cu excepția Croației (ce are doar 2 ani de la aderare), au înregistrat o creștere nominală a PIB-ului exprimat în euro. Cele mai mari creșteri față de anul anterior aderării le-au înregistrat Slovacia (150%), Letonia (130%), Estonia (124%) și Polonia (115%). În cazul acestor state, anul premergător aderării a fost 2003. Creșterile medii anuale nominale, în cazul acestor state, a fost cuprinsă între 13,6% în Slovacia și 10,4% în Polonia. Cele mai mici creșteri le-au înregistrat Croația (față de 2012, anul premergător aderării, PIB-ul național a scăzut cu 1,8%), Ungaria (38%), Slovenia (41%) și Malta (67%). Creșterea medie anuală  din anul aderării și până în prezent în aceste state a fost -0,9 % în Croația, 3,4% în Ungaria, 3,8% în Slovenia și 6% în Malta. România și Bulgaria au înregistrat creșteri anuale nominale ale PIB-ului, din momentul aderării și până în 2014, de 6,55%, respectiv 7%.
   Cele mai mari creșteri medii anuale ale pib-ului/cap de locuitor, față de momentul aderării, le-au înregistrat Lituania (14,9%), Letonia (14,8%), Slovacia (13,5%). România a înregistrat o creștere medie anuală a pib-ului/cap de locuitor, în valori nominale, de 7,9% din momentul aderării până în 2014. Creșterea Bulgariei a fost de 8,2%. Balanța comercială a tuturor statelor ce-au aderat la UE din 2004 încoace era deficitară în momentul aderării (vezi tabelele din imagine). Doar patru state, dintre cele luate în discuție, au reușit să aibă excedent comercial în 2014, acestea fiind: Cehia (+16,1 mld. euro), Ungaria (+4,4 mld. euro), Slovacia (+3,3 mld. euro) și Slovenia (+1,5 mld. euro). România a reușit să-și diminueze deficitul de la 14,9 mld. euro în 2006, la 6 mld. euro (conform Eurostat). Remunerarea salariaților raportată la PIB din România anului 2014 este cea mai mică din UE (media europeană este de 47,9%, iar în România este de 31,3%). În 2006, remunerarea salariaților din România, reprezentată ca procent în PIB,  era superioară Poloniei, Slovaciei și Bulgariei (vezi tebelele din imagine). În 2014 suntem pe ultimul loc în UE la acest indicator. În România e loc de creștere a salariilor, dar totul depinde de stat și de patronate și nu de sindicate, ale căror lideri dorm în papuci.
   Cu excepția Croației (ce are doar doi ani de când a aderat la Uniunea Europeană), economiile statelor ce au aderat la UE din 2004 au înregistrat creșteri. Chiar dacă aceste creșteri sunt raportate la valori nominale, ele corespund unor creșteri reale. Nu știm dacă în afara UE aceste creșteri ar fi existat, dar ele nu pot fi ignorate atunci când se face un bilanț post-aderare.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu