Social Icons

joi, 15 octombrie 2015

Cu cât contribuie regiunile la PIB și la buget

Cât au produs și cu cât au contribuit la buget regiunile în 2014
   România e împărțită statistic în opt regiuni din anul 1998. Repunerea pe masă a legii descentralizării acum vreo doi-trei ani a stârnit o serie de dispute. Fiecare baron local se vedea un mic tătuc regional, maghiarii își vedeau autonomia la o aruncătură de băț, iar la centru, adică la București, se ducea un proces de negociere intens între baronii locali și cei centrali.
La final, regionalizarea a murit, iar baronii au găsit în vizitele la DNA și Beciul Domnesc un hobby ce le ocupă tot timpul.

Cu cât contribuie regiunile Produsul Intern Brut al României?

   Produsul Intern Brut reprezintă, într-o definiție pe înțelesul tuturor, ceea ce se produce de către economia națională într-un an (el se poate calcula, de asemenea, și trimestrial sau semestrial). Anul trecut, PIB-ul României a fost de 666,637 mld. lei. București - Ilfov era regiunea ce avea cea mai mare contribuție la PIB-ul național, cu 185,83 mld. lei (27,88% din total, vezi datele din imagine). Trebuie spus că PIB-ul de la nivel regional se calculează prin diseminarea datelor până la nivel de unități. Adică, dacă o firmă are sediul central în București și fabrici în alte regiuni ale țării, PIB-ul din București va cuprinde doar activitatea economică de aici nu și pe cele din regiunile unde sunt fabricile sau punctele de lucru. A doua regiune ca pondere în PIB-ul național este Sud - Muntenia, cu un PIB regional de 81,43 mld. lei (12,21% din total). Pe locul trei se află regiunea Centru, cu un PIB regional de 73,81 mld. lei (11,07% din total - vezi datele din imagine). Pe ultimile locuri se află regiunile Nord - Est și Sud - Vest - Oltenia cu 66,62 mld. lei, respectiv 54,35 mld. lei (9,99%, respectiv 8,15% din PIB-ul total - vezi datele din imagine). 
   Contribuția la PIB-ul național e inegală, dar, de departe sare în ochi diferența între București - Ilfov și restul regiunilor. Situația nu a fost așa dintotdeauna. Primele date ale PIB-ului regional sunt furnizate de INS din 1993 (vezi aici). La cea dată, regiunea București - Ilfov contribuia cu 14,22% la PIB-ul național, pentru ca, anul trecut, să ajungă la 27,88% din PIB-ul național. În 22 de ani a avut loc o concentrare economică în capitală, în contradicție cu toate discursurile politice despre descentralizare.
   Când comparăm populația rezidentă din anul 2014 cu PIB-ul regional, observăm că, în afară de București - Ilfov și Regiunea Vest, restul regiunilor contribuie cu procente mai mici la PIB decât cele deținute din populație. Cele mai flagrante diferențe sunt în regiunile Nord - Est și Sud - Muntenia (vezi datele din imagine).

Cu cât contribuie regiunile la Bugetul General Centralizat? 

   Bugetul General centralizat pe anul trecut a fost de 214,31 mld. lei. Alimentarea bugetului centralizat se face în principal de către ANAF (85,2% din bugetul din 2014, adică 182,55 mld. lei). Restul de bani vin de la UE, redevențe, profituri ale companiilor de stat, însumând, anul trecut, circa 31,76 mld. lei (14,8% din buget - vezi datele din imagine). Din banii strânși de ANAF, o parte sunt colectați la nivel central de Direcția Generală a Marilor Contribuabili (91,09 mld. lei), ce administrează cele mai mari companii din economia națională, iar cealaltă parte sunt colectați la nivel regional de Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice (91,46 mld. lei), ce administrează restul companiilor din economia națională.
   Cele mai mari contribuții dintre Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice (DGRFP) le-au avut, în 2014, DGRFP București, cu 31,9 mld. lei (34,86% din totalul colectat de DGRFP-uri), ce colectează din regiunea București - Ilfov și DGRFP Galați, cu 11 mld. lei (12,03% din totalul colectat de DGRFP-uri - vezi datele din imagine), ce colectează din regiunea Sud - Est. Datele sunt preluate din rapoartele de performanță ANAF pe 2014. Cele mai mici contribuții le-au realizat DGRFP Timișoara (regiunea Vest), cu 7,3 mld. lei (8,02 % din totalul colectat de DGRFP-uri) și DGRFP Craiova (regiunea Sud - Vest - Oltenia), cu 5,3 mld. lei (5,8% din totalul colectat de DGRFP-uri; vezi datele din imagine). 
   Cealaltă jumătate din veniturile ANAF provine de la Marii Contribuabili, ce sunt administrați separat. Marii Contribuabili reprezintă cele mai mari companii din economie. În 2014, numărul acestora final a fost de 2.484, după ce, la începutul anului, a fost de 2.500. Deci, primele 2.484 de companii din economia națională au contribuit cu 91,09 mld. lei la bugetul centralizat. Repartiția contribuțiilor pe regiuni nu e disponibilă, dar putem face o repartiție a numărului de mari contribuabili pe fiecare regiune în parte. Deci, repartiția este în funcție de număr și nu de contribuția efectivă. Astfel, cei mai mulți mari contribuabili erau în regiunea București - Ilfov (46,83% din numărul total) și regiunea Centru (9,90% din numărul total). La polul opus se aflau regiunea Nord - Est (6,05% din numărul total) și Sud - Vest - Oltenia (3,33% din numărul total - vezi datele din imagine). Repet - este vorba despre procentul din numărul total și nu procentul din contribuția la buget (ANAF-ul nu are publicată contribuția regională a Marilor Contribuabili). Totuși, se observă și aici, ca și în cazul sumelor colectate de DGRFP-uri, o detașare a regiunii București - Ilfov față de restul regiunilor.

România e o țară în care se vorbește mult despre despre descentralizare, dar, în realitate, economia se centralizează.

   Bucureștiul e mai puternic astăzi decât pe timpul comunismului. Atunci, economia în teritoriu era mai bine distribuită, iar centralismul îmbrăca forma politică. Acum, procesul de centralizare economică, rezultat de pe urma dezindustrializării și a lipsei de infrastructură din teritoriu, ce au dus la concentrarea investițiilor străine în principal în capitală (61,4% din totalul Investițiileor străine directe și 56,5% din totalul Investițiilor străine greenfield sunt concentrate în regiunea București - Ilfov, conform datelor BNR), e cât se poate de real și se observă în cifrele statistice. Despre descentralizare decizională reală nu se poate vorbi atâta timp cât teritoriul stă cu mâna întinsă la centru.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu