Din cele 28 de state ale UE, în 22 salariul minim este legiferat. Ultimul stat care a adoptat salariul minim este Germania, în 2014. În primul trimestru al anului curent, salariul minim, în statele UE în care este legiferat, era cuprins între 1.923 euro în Luxemburg și 184 euro în Bulgaria, conform statisticilor Eurostat (vezi tabelul din imagine).
În România salariul minim era de 218 euro, clasându-ne pe un „onorant” loc penultim între statele ce au legiferat salariile minime.
În România salariul minim era de 218 euro, clasându-ne pe un „onorant” loc penultim între statele ce au legiferat salariile minime.
Tot de pe Eurostat aflăm despre câștigurile nete anuale, adică cu ce rămâne efectiv o persoană după ce și-a plătit contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Datele disponibile pe Eurostat iau în calcul o persoană fără copii, ce câștigă 50% din salariul mediu al unui muncitor. Câștigurile nete variau în 2013 (datele din 2014 nu sunt complete pentru toate statele UE - vezi tabelul din imagine) de la 22.568 euro în Luxemburg, la 1.949 euro în Bulgaria. România, ca de obicei, ocupa penultimul loc, cu un câștig net de 2.158 euro. Datele nu sunt complete din cauza metodologiilor statistice diferite în statele UE, dar, oricum, ne oferă o imagine despre discrepanțele existente între diferitele state.
Conform studiului Salary Atlas in the 27 EU countries, dat publicității în 2013 și conținând date din 2012 (datele pentru Croația au fost preluate și adăugate de către noi), cheltuielile lunare cu salariile de bază, alocații pentru cazare și masă pe cap de parlamentar în statele UE variau între 13.127 euro în Franța și 882 de euro în Bulgaria (vezi harta din imagine). În România anului 2012, aceste cheltuieli se ridicau la 1.323 de euro. Din 2012 până în prezent, aceste cheltuieli au crescut, desigur, dar, luându-ne ca reper salariul minim, acolo unde există, și câștigurile nete, putem să facem o comparație între acești indicatori.
Raportând cheltuielile pe parlamentar la salariile minime din 2012, rezultă că în România cheltuielile pe parlamentar echivalau cu 8,2 salarii minime, salariul minim fiind de 162 euro pe parcursul anului respectiv. Cea mai mare diferență se înregistra în Slovacia (18 salarii minime la cheltuielile pe un parlamentar), Estonia (11,6 salarii minime), Lituania (10,3 salarii minime). Cele mai mici raporturi se înregistrau în Luxemburg (2,4 salarii minime la cheltuielile pe un parlamentar), Malta (3 salarii minime) și Ungaria (5,2 salarii minime). În Franța, raportul era de 9,4, în Belgia de 6,1, în Marea Britanie de 6,6, iar dacă raportăm salariul minim din Germania, introdus pentru prima dată în 2014, cu cheltuielile pe cap de parlamentar german, ne rezultă un raport de 8,5 salarii minime la cheltuiala pe cap de parlamentar. Vedem, așadar, că parlamentarii români sunt plătiți mai bine decât parlamentarii din alte state atunci când comparăm cheltuielile pe cap de parlamentar cu salariul de bază, alocațiile pentru cazare și cheltuielile cu masa cu salariul minim.
Dacă vom compara cheltuielile pe cap de parlamentar cu câștigurile nete (împărțite la 12 pentru a avea o echivalență lunară), rezultă că un român avea în 2012 câștiguri nete lunare de 9,4 ori mai mici decât cheltuiala pe cap de parlamentar. Cele mai mari raporturi erau în Slovacia (17,1 câștiguri nete lunare la cheltuiala pe parlamentar), Polonia (11,1 câștiguri nete lunare), Franța (10,9 câștiguri nete lunare) și Italia (10,1 câștiguri nete lunare). În afară de aceste țări, doar Germania (9,9 câștiguri nete lunare), Grecia (9,7 câștiguri nete lunare) și Lituania (9,6 câștiguri nete lunare) au un raport mai mare decât România. În coada clasamentului după acest raport se află Luxemburg (2,4), Malta (2,7) și Spania (4,7). Nici după această comparație, parlamentarul român nu e mai prejos decât omologii din alte țări.
România se află pe penultimul loc din UE la salariul minim și câștiguri nete, dar în prima jumătate a clasamentului atunci când raportăm cheltuilelile pe cap de parlamentar la salariul minim și câștigul net. Cred că atâta timp cât vom fi pe ultimile locuri în ceea ce privește indicatorii nivelului de trai, creșterea salariilor parlamentarilor trebuie să mai aștepte. E greu de crezut că dacă vei avea un salariu dublu sau triuplu, deci 2.000 - 3.000 de euro, te vei abține de la șpăgi de sute de mii sau milioane de euro.
Dacă vom compara cheltuielile pe cap de parlamentar cu câștigurile nete (împărțite la 12 pentru a avea o echivalență lunară), rezultă că un român avea în 2012 câștiguri nete lunare de 9,4 ori mai mici decât cheltuiala pe cap de parlamentar. Cele mai mari raporturi erau în Slovacia (17,1 câștiguri nete lunare la cheltuiala pe parlamentar), Polonia (11,1 câștiguri nete lunare), Franța (10,9 câștiguri nete lunare) și Italia (10,1 câștiguri nete lunare). În afară de aceste țări, doar Germania (9,9 câștiguri nete lunare), Grecia (9,7 câștiguri nete lunare) și Lituania (9,6 câștiguri nete lunare) au un raport mai mare decât România. În coada clasamentului după acest raport se află Luxemburg (2,4), Malta (2,7) și Spania (4,7). Nici după această comparație, parlamentarul român nu e mai prejos decât omologii din alte țări.
România se află pe penultimul loc din UE la salariul minim și câștiguri nete, dar în prima jumătate a clasamentului atunci când raportăm cheltuilelile pe cap de parlamentar la salariul minim și câștigul net. Cred că atâta timp cât vom fi pe ultimile locuri în ceea ce privește indicatorii nivelului de trai, creșterea salariilor parlamentarilor trebuie să mai aștepte. E greu de crezut că dacă vei avea un salariu dublu sau triuplu, deci 2.000 - 3.000 de euro, te vei abține de la șpăgi de sute de mii sau milioane de euro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu