Social Icons

miercuri, 3 aprilie 2019

Câte taxe se colectează la nivel regional raportat la economia locală

În ce regiuni se înregistrează cel mai mare grad de colectare a taxelor raportat la PIB-ul regional
   Că ANAF-ul nostru e unul dintre cele mai slabe fiscuri din spațiul comunitar știm, rezultatele acestuia înlăturându-ne orice dubiu în această privință, dar faptul că la nivel regional există o diferență mare de colectare, ăsta e un lucru mai puțin cunoscut și cu atât mai puțin abordat de strategii din această instituție.

   De ce în regiunea capitalei se colectează taxe cu mult peste media națională, asta fără să luăm în calcul marile companii? 

   Excludem din analiza colectării la nivel teritorial marii contribuabili, care, oricum, nu sunt administrați la nivel de regiuni sau județe, ci la nivel de țară. Așadar, nu putem spune că în regiunea capitalei se colectează mai mult decât în celelalte regiuni pentru că aici își au sediul marile companii, pentru că, așa cum am precizat, marile companii sunt administrate direct de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Ne rămâne, astfel, să analizăm doar ceea ce se colectează de la presoanele fizice și companiile mici și mijlocii la nivel de regiuni administrate de direcțiile regionale ale ANAF.

   Câte taxe colecteză ANAF-ul la nivel regional?

   Din rapoartele pentru anul 2017 ale celor opt direcții regionale (cele de anul trecut sunt publicate doar parțial), ce se suprapun pe cele opt regiuni de dezvoltare (vezi tabelul din  imagine), a rezultat că, la nivel regional, s-au colectat 124,4 miliarde de lei. Restul, de până aproape 215 miliarde de lei, au venit de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). Am spus că despre cele peste 90 de miliarde de lei colectate de la marile companii nu discutăm, pentru că, deși cele mai multe din aceste companii își au sediul în regiunea capitalei, ele sunt administrate fiscal direct de către ANAF prin DGAMC. Deci discutăm doar de ceea ce se colectează la nivel de regiuni de la companiile mijlocii, mici și persoanele fizice.

   Rapoartele de la nivel regional ale direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice (DGRFP-uri) ne arată că cele mai mari sume s-au colectat în regiunile București-Ilfov (46,22 mld. lei), Nord-Vest (13,96 mld. lei), Sud-Est (13,38 mld. lei) și Centru (12,31 mld. lei).
  Cele mai mici sume s-au colectat în regiunile Sud-Muntenia (11,45 mld. lei), Nord-Est (11,13 mld. lei), Vest (9,08 mld. lei) și Sud-Vest Oltenia (6,85 mld. lei - vezi tabelul din imagine).

  Datele rapoartelor direcțiilor regionale ne arată și cât s-a colectat de la companiile mijlocii, numite contribuabilii mijlocii, care, la rândul lor, sunt administrate separat la nivel de regiuni, și nu de județe, de către Agențiile Regionale pentru Contribuabilii Mijlocii (ARCM). 
   Deci, ca o mică paranteză, dacă ești o companie mare în România, plătești direct la DGAMC, dacă ești o companie mijlocie plătești la ARCM-ul din regiunea de care aparții, iar dacă ești o companie mică sau o persoană fizică, plătești la agențiile județene ale finanțelor publice (AJFP-uri).

   Topul taxelor colectate de la contribuabilii mijlocii ne arată că, în 2017, cele mai mari sume s-au încasat în regiunile București-Ilfov (19,26 mld. lei), Nord-Vest (4,23 mld.lei), Centru (3,84 mld. lei) și Sud-Muntenia (3,19 mld. lei).
   Ultimele regiuni în materie de colectare de la contribuabilii mijlocii au fost Vest (3,07 mld. lei), Nord-Est (2,68 mld. lei), Sud-Est (2,65 mld. lei) și Sud-Vest Oltenia (1,91 mld. lei - vezi tabelul din imagine).
   La nivel național s-au colectat de la companiile mijlocii sume în valoare de 40,83 mlilarde lei.

   Cum arată colectarea de taxe de la nivel regional dacă o raportăm la PIB-ul regional?

   Prin raportare la PIB-ul regional, cel mai bun grad de colectare a taxelor de la nivelul direcțiilor regionale s-a înregistrat în regiunea capitalei (19,7% din PIB). Surprinzător, a doua regiune după gradul de colectare e regiunea Sud-Est (14,7% din PIB), taxele vamale colectate în această regiune având un aport important la creșterea gradului de colectare al taxelor de la nivel regional. Doar aceste două regiuni se situează peste media de la nivel național a colectării taxelor la nivel de regiuni (14,5% din PIB - vezi tabelul din imagine). Pe locul trei după gradul de colectare se situa anul trecut regiunea Nord-Vest (14% din PIB).

   Surprizele continuă în topul regiunilor după gradul de colectare a taxelor de la nivel regional. Astfel, regiunile Vest (11,1% din PIB), Centru (12,7% in PIB), Sud-Muntenia (11% din PIB) și Sud-Vest Oltenia (10,65 din PIB) colectau mai puțin din PIB-ul regional decât regiunea Nord-Est (12,9% din PIB - vezi tabelul din imagine), regiune considerată a fi cea mai săracă din țară.
    Dacă e să ne uităm după aceste date, vedem că nu-i de ajuns să ai PIB-ul mare, mai trebuie să și poți colecta ceva din el, altfel, e mare doar în statistici, nu și în buzunare.

   Datele rapoartelor direcțiilor ANAF ne arată că avem o colectare deficitară în multe regiuni. Dacă în toate regiunile s-ar fi colectat din PIB-ul regional cum se colectează la nivelul regiunii București-Ilfov, atunci totalul sumelor colectate la nivel de direcții regionale ar fi trebuit să fie cu aproape 45 de miliarde de lei în plus (169 față de 124 mld. lei). Vorbim de o creștere cu peste 36% a veniturilor colectate la nivelul direcțiilor regionale de la companiile mijlocii, mici și persoanele fizice. Asta e o analiză pe care ANAF-ul nu a făcut-o niciodată, pentru că, dacă ar fi făcut-o, ar fi trebuit să ia măsuri, iar colectarea n-ar fi șchiopătat atât de tare.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu