Social Icons

marți, 24 mai 2016

În ultimul deceniu, bugetul sănătății s-a triplat, dar calitatea serviciilor e parcă mai slabă

   În spitalele românești, ai noroc dacă ieși la fel cum ai intrat, nu însănătoșit, dar, măcar, fără o boală în plus. Ăsta pare să fie standardul de calitate în materie de sistem de sănătate pe care l-am atins în prezent ca societate.
Bugetul sănătății, alcătuit din bugetul ministerului de resort și cel al Fondului Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, e de trei ori mai mare anul acesta decât cel din 2006. Dacă îl raportăm la euro, atunci e mai mult decât dublu (vezi tabelul din imagine).

   Cele 57 de mii de infecții nosocomiale raportate de spitalele românești între 2010 și 2015 sunt o mică parte din adevăratul dezastru bine ascuns sub preș până acum. După cum decurge ancheta și după cum se mișcă lucururile, e foarte probabil ca lucururile să rămână în continuare ascunse sub preș. Scandalul recent ne arată că, indiferent câți bani ai pompa în sistem, rezultatele tind să fie tot mai slabe, atâta timp cât ai de-a face cu manageri ce susțin prin contracte căpușe de genul Hexi Pharma.

   Pompând în sistem de trei ori mai mulți lei decât în 2006, sau, dacă ne raportăm la sumele exprimate în euro, de peste două ori mai mult, rezultatele calității actului medical sunt la fel ca în filmul Moartea d-lui Lăzărescu, lansat în urmă cu mai bine de un deceniu. Față de situația de acum 20 de ani, deci față 1996, suma alocată pentru domeniul sănătății e de peste 13 ori mai mare (calculată în dolari). În 1996, cheltuielile totale pentru sănătate au fost de 628 milioane dolari. Anul acesta, conform proiectului de buget și al cursului mediu USD pe primele patru luni, domeniului sănătății îi sunt alocate 8,44 miliarde de dolari (34,13 miliarde de lei - vezi tabelul din imagine). Vedem că, pe măsură ce trec anii, alocăm tot mai mulți bani și ne alegem cu servicii tot mai slabe. 

   Soluțiile de reformare a sistemului propuse până acum fac referire la salarizarea din sistem, la legalizarea șpăgii la medic, niște analize la nivel național și cam atât. Cele peste 34 miliarde de lei, cât se alocă anul acesta bugetelor Ministerului Sănătății și Fondului Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, înseamnă 13,5% din cheltuielile estimate ale bugetului centralizat (252 miliarde de lei). Efortul, dacă ținem cont de gradul redus de colectare realizat de cel mai neperformant fisc din UE (ANAF), e mare și mai mult nu ne permitem. Un leu din șapte pe care-i avem se duce pe sănătate, iar rezultatele  ... se văd în scandalurile ce se țin lanț.

   Reforma sistemului va eșua de fiecare dată dacă se va limita la salarizarea din sistem. Cea mai mare parte a cheltuielilor țin de titlul de cheltuieli cu bunurile și serviciile și nu de salarizarea personalului. Anul acesta, conform împărțirii bugetelor Ministerului Sănătății și a FNUASS pe titluri de cheltuieli, aproape 27 de miliarde de lei sunt trecute în dreptul achizițiilor de bunuri și servicii (2,2 miliarde de lei la minister și 24,6 miliarde lei la FNUASS). Cele mai mari capitole de cheltuieli ale bugetului FNUASS sunt pentru serviciile din spitale (10,6 miliarde de lei) și pentru produsele farmaceutice sanitare, materiale specifice și echipamente (10,3 miliarde lei). 
   Dacă adunăm cheltuielile pentru bunuri și servicii ale ministerului cu cele ale pentru achiziția produselor farmaceutice sanitare, materiale specifice și echipamente, ne ies circa 12,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproape 37% din cheltuielile sănătății de anul acesta (totalul cheltuielilor fiind de 34,13 miliarde de lei - vezi tabelul din imagine). Acești bani reprezintă principala sursă de sifonare către suratele Hexi Pharma. Orice reformă a sistemului trebuie să pornească de aici, adică de la gestionarea corectă a acestor sume sifonabile și nu de la cheltuielile de personal.
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates