Cât de bogat era Vechiul Regat față vecinii săi în 1913

   Banca Națională a României împreună cu alte bănci din sud-estul Europei au derulat un proiect (The South-East European Monetary History Network), prin care, datele statistico-economice din perioada antebelică și interbelică au fost organizate pentru a putea oferi o imagine fidelă a economiei statelor din sud-estul Europei de la sfârșitul secolului XIX și prima jumătate a secolului XX.
Datorită acestui proiect putem să ne facem o idee despre puterea economică a Vechiului Regat și a României Mari față de statele din zonă. 

   Cât de puternică era economia Regatului României în 1913?

   Anul 1913 găsea Regatul României angrenat în războaiele balcanice. Dacă în primul război, România și-a păstrat neutralitatea, în cel de-al doilea, izbucnit la jumătatea anului, România a intervenit. În urma păcii de la București din august 1913, România primește Cadrilaterul. Cu o populație de 7,35 milioane de locuitori, Regatul României era fie al doilea stat ca populație din Sud-Estul Europei, după Imperiul Otoman, fie al treilea, dacă includem și Austro-Ungaria în această zonă (vezi tabelul din imagine). Economia Vechiului Regat realiza exporturi de peste 26 mil. lire sterline (cursul de schimb era de 25,703 lei pentru o liră sterlină). Produsul Intern Brut al României anului 1913 era de 136,5 mil. lire sterline (3,5 mld. lei - vezi tabelul din imagine). Productivitatea medie a românilor, exprimată prin PIB pe cap de locuitor, atingea valarea 18,6 lire sterline (477 lei).
   Față de Bulgaria, țară cu o populație de 4,53 mil. locuitori, PIB-ul pe cap de locuitor calculat în lire sterline (ratele de schimb sunt trecute în tabelul din imagine) din România era mai mare (18,6 lire sterline față de 14,5 lire sterline). Exporturile României erau de șapte ori mai mari decât cele ale Bulgariei (26 mil. lire sterline față de 3,6 mil. lire sterline - vezi tabelul din imagine).
   Față de economia Serbiei, nu putem aprecia cum sta economia României, deoarece datele studiului nu le conțin pe cele ale Produsului Intern Brut din această țară. Totuși, dacă vom compara veniturile bugetare și exporturile Serbiei cu cele ale României (după ce le raportăm la florintul austriac și apoi la lira sterlină, pentru că nu există date referitoare la convertibilitatea dinarului decât în florinți austrieci), ne rezultă că veniturile bugetului de stat din România erau de aproape zece ori mai mari decât cele din Serbia (23,6 mil. lire sterline față de 2,4 mil. lire sterline), iar exporturile erau de 16 ori mai mari (26 mil. lire sterline față de 1,6 mil. lire sterline). Pe baza acestor date putem estima că și PIB-ul pe locuitor din Serbia (a cărei populație totală era de 3 mil. locuitori în 1913) era sub cel din România.
   Față de Grecia, ce avea o populație de 4,82 mil. locuitori, România era mult mai bogată. PIB-ul pe locuitor din Grecia anului 1913 atingea valoarea de 7 lire sterline, cu mult mai scăzut față de cel din Bulgaria (14,5 lire sterline), Imperiul Otoman (10,7 lire sterline) și România (18,6 lire sterline). România exporta la acea dată de 5,5 ori mai mult decât Grecia (26 mil. lire față de 4,7 mil. lire). 
   Față de Imperiul Otoman, PIB-ul pe locuitor din România era mai mare (18,6 lire sterline față de 10,7 lire sterline). Exporturile României erau mai mari decât cele realizate de Imperiul Otoman (26 mil. lire sterline față de 23,2 mil. lire sterline), deși populația era de trei ori mai mică (7,35 mil. locuitori față de 22 mil. locuitori).
   Față de Imperiul Austro-Ungar, România era un stat cu o populație de aproape șapte ori mai mică (7,35 mil. locuitori față de 50,1 mil. locuitori). Studiul face o separare între economia Austriei și cea a Ungariei în privința populației și a PIB-ului. Față de Ungaria, Regatul României avea un PIB pe locuitor puțin mai mic (18,6 lire sterline față de 21,8 lire sterline). Față de Austria, diferența de PIB pe locuitor era mult mai flagrantă (18,6 lire sterline față de 27,2 lire sterline). Deci, PIB-ul pe cap de locuitor din Ungaria (în granițele căreia intra și Transilvania) era cu 17% mai mare decât cel din Regatul României, în vreme ce, în Austria, PIB-ul pe locuitor era cu 46% mai mare decât cel din România. România exporta de 4,7 ori mai puțin decât Imperiul Austro-Ungar (26 mil. lire sterline față de 123,8 mil. lire sterline), dar avea o populație de aproape șapte ori mai mică. Așadar, exporturile pe cap de locuitor din România erau mai mari decât cele din Austro-Ungaria. Mai trebuie spus că Imperiul Austro-Ungar avea o balanță comercială deficitară, de vreme ce importurile depășeau exporturile. Balanța comercială a României de la acea dată era excedentară (importurile erau de 22,95 mil. lire sterline, iar exporturile de 26 mil. lire sterline).

   Economia Vechiului Regat arăta mai bine decât cea a statelor vecine de la sud de Dunăre. Niciunul din statele luate în discuție nu avea o balanță comercială pozitivă, cu excepția României. Chiar și față de economia Austro - Ungariei, economia României nu înregistra un decalaj major. După război și după Marea Unire, economia noului stat a înregistrat o decădere pâna la jumătatea anilor `30. Abia după mai bine de două decenii, PIB-ul pe locuitor va mai atinge valori comparabile cu cele din anul 1913 (vezi aici).