Social Icons

joi, 26 februarie 2015

Harta întreprinderilor active

De ce avem o economie cu discrepanțe teritoriale tot mai mari.
   Repartiția teritorială a întreprinderilor active desenează o hartă a infrastructurii de transport deficitare. Dacă facem abstracție de cele trei județe din centrul țării, respectiv, Brașov, Prahova și Argeș, județe, istoric, cu o industrie mai dezvoltată, harta ne arată o tendință centrifugă a întreprinderilor.
   O mare parte din harta întreprinderilor, colorată în galben, e localizată în zona centrală a țării. De asemenea, cele mai multe județe colorate în roșu se suprapun  pe zonele de graniță, în general cu o  infrastructură de acces foarte slab dezvoltată. Cele patru județe colorate în albastru, ce dețin cumulat peste 170 de mii de întreprinderi din totalul de 485 de mii, sunt aglomerări urbane mari și județe de graniță sau în apropierea graniței. 
   Înainte de a face o analiză a productivității exprimată în Produsul Intern Brut de la nivelul județelor, ce duce, invariabil, la concluzia că estul și sudul țării sunt cele mai sărace zone, trebuie analizate cauzele acestei realități economice. Cauzele se regăsesc în Master Plan-urile desenate după anul 2000 și, de atunci, redesenate odată la doi-trei ani, în funcție de interesele unor firme „specializate” în studii de fezabilitate.  
   Primele 16 județe (cele colorate în verde deschis, verde închis și albastru) cumulează peste 330 de mii de întreprinderi, deci, cam 68 % din totalul întreprinderilor și 67% din PIB-ul național, asta, în condițiile în care aceleași județe reprezentau circa 55% din populația rezidentă a României. Avem, așadar, o discrepanță de 48 procente de productivitate între populația primelor 16 județe și populația următoarelor 26. Aceleași 16 județe cumulează circa 60% din veniturile de la bugetele locale, fără a lua în calcul subvențiile de la bugetul de stat. Recapitulând cele spuse, avem 16 județe ce concentrează 55% din populația rezidentă a României, cu o pondere de 68% din totalul întreprinderilor active, cu o productivitate de 67% din PIB-ul național și o pondere de 60% din bugetele locale
   România se împarte în două, atunci când vorbim de repartiția întreprinderilorproductivitate și bugetele locale. Dacă ne referim la prima jumătate, observăm că discrepanța între primele patru județe și următoarele 12 județe e și mai flagrantă. Cele patru județe (București, Cluj, Constanța și Timiș) cumulează 19,7% din populația rezidentă a țării și produc peste o treime din PIB. Comparația cu restul județelor, indiferent de culoare,  ne arată o economie cu trei viteze de dezvoltare
    Ordonarea județelor după numărul de întreprinderi stabilește o ierarhie ce se respectă, în linii mari, și în cazul productivității, cu excepția județului Sibiu, județ ce ar fi intrat în primele șaisprezece județe, dacă ordonarea s-ar fi făcut după PIB-ul județean. Economia cu trei viteze e opera „procesului de descentralizare” cu legături de acces între județe pe hărți, desenate după bunul plac al celor ce s-au perindat la Ministerul Transporturilor. În condițiile date, un proces de descentralizare nu ar face decât să adâncească discrepanțele în teritoriu. Descentralizare, fără infrastructură, înseamnă subdezvoltare, iar dezvoltarea infrastructurii nu se poate face decât de la nivel central. Această situație trebuia să fie rezolvată în teren și nu în hărți.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates