Social Icons

luni, 9 februarie 2015

Productivitatea fumătorilor români

Productivitatea fumătorilor români
   38 de miliarde de țigări se consumă anual în România, conform estimărilor realizate de industria de profil. Peste 13% din piața țigărilor reprezintă evaziunea fiscală. Piața fiscalizată e dominată de trei mari actori - BAT, JTI și Philip Morris - ce împreună dețin o cotă de piață de peste 90%. Anual, statul încasează peste 3 miliarde de euro din accize, TVA și alte impozite.
   30% din populația României fumează, conform Eurobarometrului 385 care tratează pe larg atitudinea cetățenilor din statele UE vis-a-vis de fumat. Din același eurobarometru mai aflăm că ocupăm locul 8 în UE, la egalitate cu Ciprul, după mărimea procentului de fumători, și că doar 12% (cel mai mic procent din UE) dintre fumătorii români au renunțat la acest viciu. 14,4 țigari pe zi este media rezultată pe capul de român fumător. Cel mai mult fumează șomerii (49%), urmați de angajații ce prestează o muncă fizică (38%), liber-profesioniștii (34%) și, mai apoi, cei ce prestează muncă de birou (29%). Managerii fumează într-o proporție de 23%.
   Să luăm exemplul unei întreprinderi ipotetice cu o sută de angajați, a cărei activitate de bază presupune muncă fizică. Dacă respectăm principiile repartiției lucrătorilor la un manager (7 la 1), rezultă un număr de 13 manageri. La aceștia, dacă adăugăm personalul de suport ce prestează muncă de birou (contabili, secretare, casieri, etc.) ne apropiem de numărul de 25 angajați care, fie prestează muncă de birou, fie sunt manageri. Deci, ne rămân circa 75 de muncitori ce prestează muncă fizică. Știm că 38% sunt fumători, deci 28 de lucrători ce prestează muncă fizică sunt fumători. Dintre manageri doar 3 sunt fumători, iar dintre salariații ce prestează muncă de birou, tot un număr de 3 angajați fumează.
    La un program standard de opt ore, de la ora 8.00 la ora 16.00, cu o pauză de țigară de 10 minute la două ore, rezultă că un fumător lucrează efectiv doar 7 ore și 30 minute (ținem cont că prima pauză din program este la ora 10.00, iar ultima la ora 14.00). Dacă programul include și o jumătate de oră pauză de masă, atunci țigara de la ora 12.00 e încorporată, deci timpul de lucru efectiv e de 7 ore și 40 de minute. Deci, cei 28 de angajați fumători ce prestează muncă fizică vor lucra 210 ore într-o zi, în loc de 224 de ore, dacă nu au pauză de masă, și 214,6 ore în loc de 224 ore, dacă nu au pauza de masă. Managerii vor lucra 22,5 ore în loc de 24 (dacă nu au pauză) și 23 de ore în loc de 24 de ore (dacă au program cu pauză de masă). Angajații ce prestează muncă de birou vor lucra efectiv la fel de mult ca și managerii
   La finalul zilei, întreprinderea va totaliza un minus de 17 ore lucrate, dacă nu există pauză de masă, și de 11,4 ore, dacă are în program o pauză de masă. Pentru a suplini timpul de lucru pierdut, întreprinderea va trebui să mai angajeze 2 muncitori sau un muncitor cu normă întreagă și unul cu jumătate de normă.  Costurile întreprinderii cu munca vor crește cu cel puțin 2% sau 1,5%. Calculul este teoretic, în realitate pauzele de țigară sunt mult mai dese sau mai lungi, iar managerii și personalul ce prestează muncă de birou nu-și iau pauze de țigară decât dacă politica firmei interzice fumatul în anumite spații. Costurile asociate fumatului pot fi, pe termen lung, mai mari din cauza riscurilor de înbolnăvire mai ridicate în cazul fumătorilor, crescând perioadele de concedii medicale. E de așteptat ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, statutul de fumător/nefumător să facă diferența între a fi angajat sau a rămâne șomer într-o măsură mai mare decât în prezent.
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu