Pare greu de crezut, dar de la aderarea la Uniunea Europeană, cea mai spectaculoasă creștere a economiei unui județ s-a înregistrat în Giurgiu.
PIB-ul acestui județ va fi anul acesta, conform ultimelor date ale Comisiei Naționale de Prognoză și a datelor INS, cu 171% mai mare decât cel din anul aderării la UE (7,34 mld. lei față de 2,71 mld. lei). Toate celelalte județe, inclusiv capitala, au avut creșteri nominale ale PIB-ului mai mici. Ponderea economiei acestui județ în economia națională va ajunge la 0,90%, crescând cu 39% față de cea din anul 2007 (0,65% din PIB - vezi tabelul din imagine).
Doar 12 județe și capitala vor avea anul acesta o pondere deținută în PIB-ul național mai mare decât cea de acum un deceniu
Asta înseamnă că economia acestor județe a crescut mai repede decât cea a județelor ce și-au redus ponderea deținută în economia națională. Imaginați-vă PIB-ul României ca o pâine ce a crescut din 2007 încoace, cu excepția a doi ani (2009 și 2010), când a scăzut. Fiecărui județ îi corespunde o felie, iar ea e mai groasă sau mai subțire decât alte felii. În ultimul deceniu, doar 12 județe și capitala și-au sporit grosimea feliilor în raport cu celelalte județe, un județ a rămas aproape constant (Tulcea), iar 28 de județe au înregistrat scăderi în raport cu celelalte.
Interesant e faptul că cele mai mari creșteri ale ponderilor deținute în economia națională le au județele din sud-estul României, inclusiv, capitala, și nu județe de peste munți, așa cum ne-am aștepta (vezi tabelul din imagine). De fapt, toate cele trei regiuni de dezvoltare din Transilvania vor înregistra anul acesta diminuări ale ponderilor deținute în PIB-ul național față de anul 2007, conform datelor din ultima prognoză în profil teritorial publicată zilele acestea.
Ce județe și regiuni înregistrează creșteri ale ponderilor deținute în economia națională și care sunt pe minus față da anul 2007?
Cele mai mari creșteri ale ponderilor deținute în economia națională între 2007 și 2017 le înregistrează Bucureștiul (2,79 puncte procentuale), Constanța (1,02), Prahova (0,91) și Ilfov (0,34 - vezi tabelul din imagine). La polul opus, cu cele mai mari diminuări ale ponderilor deținute în PIB-ul național între 2007 și 2017, sunt județele Argeș (- 0,72 puncte procentuale), Hunedoara (-0,52), Bihor (-0,50) și Bacău (-0,42 - vezi tabelul din imagine).
Pe regiuni de dezvoltare, situația arată o creștere a ponderilor deținute în PIB-ul național între 2007 și 2017 în București - Ilfov (de la 24,35% la 27,48%), Sud - Est (de la 10,63% la 10,99%) și Sud - Muntenia (de la 12,28% la 12,56%).
Celelalte cinci regiuni de dezvoltare înregistrează diminuări ale ponderilor deținute în economia națională. Cele mai mari diminuări se înregistrează în regiunile Nord - Est (de la 10,87% la 9,98%), Vest (de la 10,02% la 9,13%) și Sud - Vest Oltenia (de la 8,5% la 7,27%). În regiunile Nord - Vest (de la 12,08% la 11,53%) și Centru (de la 11,64% la 11,00%) diminuările sunt ceva mai mici.
La nivelul celor trei mari regiuni istorice, doar Țara Românească a crescut.
Regiunea istorică a Moldovei (ce include și județele Galați și Vrancea) are anul acesta o pondere în PIB-ul național de 12,88%, în scădere față de acum un deceniu când era de 14,00%.
Transilvania și-a redus ponderea deținută în economia națională de la 33,73% în 2007 la 31,67% anul acesta.
Țara Românească și-a crescut ponderea de la 52,18% în anul 2007 la 55,39% anul acesta.
Aceste date ne arată, contrar opiniei generale, că cea mai dinamică regiune economică e în sud-estul României și nu în Transilvania. Dincoace de munți, pe lângă capitală și Ilfov, mai sunt patru județe din regiunea Sud - Muntenia și unul din Sud - Est, toate apropiate (vezi tabelul din imagine), care au avut creșteri ale PIB-ului mai mari decât media națională. Peste munți, acolo unde se înregistrează creșteri, acestea sunt mai mici, iar județele ce sunt pe plus sunt mai disparate.
Un aspect îmbucurător e faptul că județe sărace precum Giurgiu, Călărași, Ialomița, Vaslui au înregistrat creșteri ale ponderilor deținute în economia națională. Dacă în sud putem vorbi de o influență indiscutabilă a capitalei, în cazul Vasluiului, apropierea de Iași e puțin probabil să fi influențat această creștere.
PIB-ul acestui județ va fi anul acesta, conform ultimelor date ale Comisiei Naționale de Prognoză și a datelor INS, cu 171% mai mare decât cel din anul aderării la UE (7,34 mld. lei față de 2,71 mld. lei). Toate celelalte județe, inclusiv capitala, au avut creșteri nominale ale PIB-ului mai mici. Ponderea economiei acestui județ în economia națională va ajunge la 0,90%, crescând cu 39% față de cea din anul 2007 (0,65% din PIB - vezi tabelul din imagine).
Doar 12 județe și capitala vor avea anul acesta o pondere deținută în PIB-ul național mai mare decât cea de acum un deceniu
Asta înseamnă că economia acestor județe a crescut mai repede decât cea a județelor ce și-au redus ponderea deținută în economia națională. Imaginați-vă PIB-ul României ca o pâine ce a crescut din 2007 încoace, cu excepția a doi ani (2009 și 2010), când a scăzut. Fiecărui județ îi corespunde o felie, iar ea e mai groasă sau mai subțire decât alte felii. În ultimul deceniu, doar 12 județe și capitala și-au sporit grosimea feliilor în raport cu celelalte județe, un județ a rămas aproape constant (Tulcea), iar 28 de județe au înregistrat scăderi în raport cu celelalte.
Interesant e faptul că cele mai mari creșteri ale ponderilor deținute în economia națională le au județele din sud-estul României, inclusiv, capitala, și nu județe de peste munți, așa cum ne-am aștepta (vezi tabelul din imagine). De fapt, toate cele trei regiuni de dezvoltare din Transilvania vor înregistra anul acesta diminuări ale ponderilor deținute în PIB-ul național față de anul 2007, conform datelor din ultima prognoză în profil teritorial publicată zilele acestea.
Ce județe și regiuni înregistrează creșteri ale ponderilor deținute în economia națională și care sunt pe minus față da anul 2007?
Cele mai mari creșteri ale ponderilor deținute în economia națională între 2007 și 2017 le înregistrează Bucureștiul (2,79 puncte procentuale), Constanța (1,02), Prahova (0,91) și Ilfov (0,34 - vezi tabelul din imagine). La polul opus, cu cele mai mari diminuări ale ponderilor deținute în PIB-ul național între 2007 și 2017, sunt județele Argeș (- 0,72 puncte procentuale), Hunedoara (-0,52), Bihor (-0,50) și Bacău (-0,42 - vezi tabelul din imagine).
Pe regiuni de dezvoltare, situația arată o creștere a ponderilor deținute în PIB-ul național între 2007 și 2017 în București - Ilfov (de la 24,35% la 27,48%), Sud - Est (de la 10,63% la 10,99%) și Sud - Muntenia (de la 12,28% la 12,56%).
Celelalte cinci regiuni de dezvoltare înregistrează diminuări ale ponderilor deținute în economia națională. Cele mai mari diminuări se înregistrează în regiunile Nord - Est (de la 10,87% la 9,98%), Vest (de la 10,02% la 9,13%) și Sud - Vest Oltenia (de la 8,5% la 7,27%). În regiunile Nord - Vest (de la 12,08% la 11,53%) și Centru (de la 11,64% la 11,00%) diminuările sunt ceva mai mici.
La nivelul celor trei mari regiuni istorice, doar Țara Românească a crescut.
Regiunea istorică a Moldovei (ce include și județele Galați și Vrancea) are anul acesta o pondere în PIB-ul național de 12,88%, în scădere față de acum un deceniu când era de 14,00%.
Transilvania și-a redus ponderea deținută în economia națională de la 33,73% în 2007 la 31,67% anul acesta.
Țara Românească și-a crescut ponderea de la 52,18% în anul 2007 la 55,39% anul acesta.
Aceste date ne arată, contrar opiniei generale, că cea mai dinamică regiune economică e în sud-estul României și nu în Transilvania. Dincoace de munți, pe lângă capitală și Ilfov, mai sunt patru județe din regiunea Sud - Muntenia și unul din Sud - Est, toate apropiate (vezi tabelul din imagine), care au avut creșteri ale PIB-ului mai mari decât media națională. Peste munți, acolo unde se înregistrează creșteri, acestea sunt mai mici, iar județele ce sunt pe plus sunt mai disparate.
Un aspect îmbucurător e faptul că județe sărace precum Giurgiu, Călărași, Ialomița, Vaslui au înregistrat creșteri ale ponderilor deținute în economia națională. Dacă în sud putem vorbi de o influență indiscutabilă a capitalei, în cazul Vasluiului, apropierea de Iași e puțin probabil să fi influențat această creștere.
"Interensant este ca cele mai mari cresteri... le-au avut judetele din Sud-Est" - nu e interesant e chiar logic, unde statul a tocat bani in infrastructura se vad rezultate...
RăspundețiȘtergereIn general au crescut zonele unde a tocat statul bani, in Constanta de exemplu am investit bani de zeci de ani, 2 reactoare nucleare, canalul dunare-marea neagra, autostrada, reabilitarea caii ferate, etc...
Putin nedreapta administrarea asta a bugetului national, favorizeaza pe unii si ingradeste posibilitatile de finantare are altora (care poate ar avea investitii mai rentabile de facut pt economia tarii per total)
Da, în Ialomița și Giurgiu "a pompat" statul miliarde.
RăspundețiȘtergereDN5 nu s-a reabilitat gratis. (Giurgiu)
ȘtergereIar Ialomita a beneficiat si ea de pe urma constructiei A2, cresterea daca te uiti e de 10-12%, mai mica decat a altora, dar exista. 15 Km din A2 sunt pe teritoriul Ialomitei.
Tronsonul de autostradă Fetești-Cernavodă (cea mai mare parte din autostrada din Ialomița) a fost dat în folosință în 1987, fiind primul tronson dat în folosință din A2, iar DN5 e un drum reabilitat ca multe alte drumuri din țară (DN1, DN2, etc.).
RăspundețiȘtergere