Criza declanșată la finalul lui 2008 în lume, și la finalul lui 2009 la noi, că până atunci era campanie electorală, a dus la o restrângere a vânzărilor de autoturisme noi peste tot în lume, inclusiv în România. La sfârșitul anului 2007, parcul auto din România număra circa 3,54 milioane de autoturisme.
La distanță de șase ani, în 2013, parcul număra 4,69 milioane de autoturisme. Diferența de 1,15 milioane de autoturisme la distanță de șase ani înseamnă creștere de circa o treime, deci o medie anuală de peste 5 procente, medie superioară creșterii veniturilor populației și a creșterii economice de la nivel național. Privind structura parcului de autoturisme după intervalele de vârstă, parcul național de la sfârșitul anului trecut era format în proporție de peste 90% din autoturisme mai vechi de șase ani. Diferența față de anul 2007 e mare, la acea dată doar 63% din parcul de autoturisme avea mai mult de șase ani vechime. Deși avem cu o treime mai multe autoturisme, procentul cu vârstă mai mare de șase ani a crescut și el cu aproape o treime.
La distanță de șase ani, în 2013, parcul număra 4,69 milioane de autoturisme. Diferența de 1,15 milioane de autoturisme la distanță de șase ani înseamnă creștere de circa o treime, deci o medie anuală de peste 5 procente, medie superioară creșterii veniturilor populației și a creșterii economice de la nivel național. Privind structura parcului de autoturisme după intervalele de vârstă, parcul național de la sfârșitul anului trecut era format în proporție de peste 90% din autoturisme mai vechi de șase ani. Diferența față de anul 2007 e mare, la acea dată doar 63% din parcul de autoturisme avea mai mult de șase ani vechime. Deși avem cu o treime mai multe autoturisme, procentul cu vârstă mai mare de șase ani a crescut și el cu aproape o treime.
În această perioadă, numărul de autoturisme la mia de locuitori a crescut cu 34% le nivel național. Cele mai mari creșteri din această perioadă s-au înregistrat în Ilfov, Tulcea și Vaslui. Dacă în cazul Ilfovului, creșterea poate fi pusă pe seama migrației populației Bucureștiului către zonele din jurul capitalei, în cazul creșterilor înregistrate în celelalte două județe explicația poate fi dată de înmatriculările autovehiculelor celor ce muncesc în stăinătate. De altfel, județele din zona Moldovei, cu excepția Galațiului și a Vrancei, sunt în primele zece în ceea ce privește creșterile de parcuri auto județene.
Cele mai mici creșteri s-au înregistrat în București, Sibiu și Giurgiu. Capitala e pe primul loc în privința numărului de autoturisme la mia de locuitori (469 în 2013), media fiind mai mult decât dublul celei înregistrate la nivel național, din acest motiv creșterile și de acum încolo nu pot fi decât mult sub media națională. Topul județelor după numărul de autoturisme la mia de locuitori în 2013 e condus de București, urmat de Timiș, Cluj și Ilfov. În coada clasamentului se află Vasluiul, Botoșaniul și Călărașiul. Vasluiul și Botoșaniul, deși se regăsesc în topul creșterilor, în valori absolute, situația stă invers. De fapt, șase din ultimile zece locuri ale acestui top sunt ocupate de județele din zona Moldovei. Chiar dacă au înregistrat sporuri mari în privința numărului de autoturisme la mia de locuitori între 2007 și 2013, per total, situația stă tot prost.
Numărul de autoturisme la mia de locuitori e un indicator al bunăstării populației. Doar Bucureștiul se apropie de media UE (anul trecut aceasta era de 473), restul țării mai are de recuperat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu