Social Icons

marți, 16 septembrie 2014

Avântul economiei printre gropi și autostrăzi lipsă

PIB-ul judetean vs. număr km de autostradă - corelație
   Anul de grație 1996 era un an electoral ca și anul în curs. Atunci PDSR-ul, în frunte cu Ion Iliescu, încerca menținerea la putere după patru ani de guvernare pe principii socialiste cu față umană, și capitaliste de cumetrie, de tranziție, de nu ne vindem țara, de caritasuri și bănci falimentate, și de orice altceva numai de ceea ce era nevoie nu.
A câștigat CDR-ul cu cei 15 mii de specialiști, câteva zeci de scandaluri în coaliție și vreo trei prim-miniștri. N-au convins și iar s-a întors roata. 
   Din 1996 încoace, guvernările succesive au reușit să ducă procentul drumurilor modernizate de la 24% din totalul drumurilor publice la fabulosul procentaj  de 34% în ... șaptesprezece ani. Km de autostradă, în acest timp, au crescut de la 113 la 644, și aceștia pe bucăți disparate, în cea mai mare parte. Tot de-atunci și până acum, calculat în dolari, pib-ul național a crescut de cinci ori. Vorbim de o creștere nominală în USD, creșterea reală fiind  doar de circa 30%. Dacă separăm cifrele pe fiecare județ în parte și calculăm coeficientul de corelație între pib-ul județean și km de drumuri modernizate din anii luați în calcul, rezultă o cifră de 0,98 pentru 1996 și 0,95 pentru 2013, ceea ce semnifică o relație directă și puternică între cele două variabile. Deci, nivelul de dezvoltare economică este strâns legat de infrastructură. Oau! Evrika! Am descoperit apa caldă! Corelația între km de autostradă și pib-ul pe județe este la fel de puternică și directă, coeficientul având valoarea de 0,89 în 1996 și 0,97 în 2013. Există, așadar, o  creștere a legăturii între cele două variabile pe parcursul celor șaptesprezece ani analizați.
   Toate aceste cifre nu fac nici cât o ceapă degerată atunci când se trezește câte un ministru să calculeze cifrele de trafic pe diferitele sectoare de drum, pentru ca mai apoi să tragă concluzia că n-avem nevoie de autostrăzi, pentru că n-avem circulație. Acum 17 ani, ministrul Traian Băsescu ne explica același lucru, adică: n-avem trafic, n-avem nevoie de autostrăzi. Astăzi, melodia diferă puțin, dar în mare spune cam același lucru: n-avem trafic, n-avem nevoie de autostrăzi, poate facem, în schimb, drumuri expres. Drumurile expres reprezintă, de fapt, noi studii de fezabilitate, deci bani aruncați, noi amânări și subdezvoltare economică. O autostradă antrenează efectul multiplicator în economie, dă de lucru unor companii, facilitează investiții în zona pe care o traversează. Studiile de trafic le faci când ai realizat o legătură între regiuni și dorești o mai bună acoperire a unei regiuni anume, nu când între regiuni se circulă ca-n evul mediu, iar traficul redus e o consecință și nu o premisă.
   Dacă în 17 ani s-au terminat 531 de km noi de autostradă și 11.000 de km modernizați, rezultă un avans anual de 31 de km de autostradă pe an și circa 640 km de drumuri modernizate anual. Cifra km modernizați anual pare mare, dar dacă o împărțim la cele 41 de județe, plus capitala, rezultă fabuloasa cifră de ... 15,4 km de drum modernizat anual pe județ. 
   Statistica seacă ne arată că vom fi bogați când vom avea infrastructură, că drumul spre îmbogățire nu se poate face fără infrastructură, și ne mai arată ceva, și anume, că Ministerul Transporturilor și CNADNR sunt principalii vinovați pentru subdezvoltarea economică a țării. 


2 comentarii:

  1. ROMANII AU ALES " TRANZITIE LENTA " / SCHIMBARI GRADUALE " IN LOCUL TERAPIEI DE SOC , LUCRURILE SE SCHIMBA GRADUAL INCET ASA CUM AU VRUT ....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Toți candidații de pînă acum n-au venit cu promisiuni de moarte lentă. Din contră, toți s-au lăudat c-un avânt reformist post-alegerri capabil să spargă barierele normalului. Deci, românii n-au ales niciodată o tranziție lentă din 1996 încoace. Până în 1996 alegerea a fost pentru schimbare și nu prea și, dacă se poate, nu pentru toți.

      Ștergere