Cu un PIB real pe anul 2012 mai mic decât cel din 2007 și cu unul estimat pe anul trecut mai mic decât în anul 2001, Ucraina este rețeta de borș economic ce se acrește de la o zi la alta și din conținutul căruia se volatilizează rapid bucățile de carne. Borșul ucrainean devine pe zi ce trece o fiertură de legume acră ce nu mai poate fi consumată nici de ucrainieni, nici de cei ce i-au împrumutat. Soluția e să se arunce fiertura și să se pună de un borș mai mic, asta dac-or vrea creditorii și căpoșii de la Kiev.
Ruperea Ucrainei în bucăți era previzibilă, și doar exaltații de pe facebook n-o vedeau probabilă, dar, chiar și așa, ea nu garantează pentru ucrainieni decât mai multe belele. Țara, cu economia în est și cu fițele occidentale în vest, iar între ele două direcții, cu toți cei ce sperau la o pensie, o slujbă, o alocație socială, așa prost-plătite cum erau, e într-o situație mai proastă decât acum cinsprezece ani. De la începutul anului, grivna a suferit o devalorizare accentuată de 40%, urmată de o revenire după intervențiile băncii centrale. La așa volatilitate, toți cei ce au treabă cu grivna vor fugi spre alte valute pentru că e curată nebunie să te expui pe algotritmii de păcănele. De jumătate de an, în economie nu mai funcționează nimic, iar ceea ce funcționează, sigur nu alimentează bugetul. Dacă estimările unor analiști sunt corecte și PIB-ul pe anul trecut e de doar 90 - 100 de miliarde euro, cu perspective de înrăutățire, atunci bugetul central nu poate strânge mai mult de 25 - 30 miliarde, în varianta optimistă, pentru că e greu de crezut că taxele vor mai fi colectate în est. Aceste sume ar trebui să acopere cheltuielile de funcționare a statului, pensiile și salariile și datoriile, în condițiile unei populații de peste 45 milioane de locuitori, minus două dacă scădem Crimea. Deci, pe cap de ucrainean, bugetul va atinge fabuloasa sumă de 700 euro pe an, respectiv 59 de euro pe lună, și repet, asta în cel mai fericit caz, fără a lua în calcul ratele la datoria externă.
Ruperea Ucrainei în bucăți era previzibilă, și doar exaltații de pe facebook n-o vedeau probabilă, dar, chiar și așa, ea nu garantează pentru ucrainieni decât mai multe belele. Țara, cu economia în est și cu fițele occidentale în vest, iar între ele două direcții, cu toți cei ce sperau la o pensie, o slujbă, o alocație socială, așa prost-plătite cum erau, e într-o situație mai proastă decât acum cinsprezece ani. De la începutul anului, grivna a suferit o devalorizare accentuată de 40%, urmată de o revenire după intervențiile băncii centrale. La așa volatilitate, toți cei ce au treabă cu grivna vor fugi spre alte valute pentru că e curată nebunie să te expui pe algotritmii de păcănele. De jumătate de an, în economie nu mai funcționează nimic, iar ceea ce funcționează, sigur nu alimentează bugetul. Dacă estimările unor analiști sunt corecte și PIB-ul pe anul trecut e de doar 90 - 100 de miliarde euro, cu perspective de înrăutățire, atunci bugetul central nu poate strânge mai mult de 25 - 30 miliarde, în varianta optimistă, pentru că e greu de crezut că taxele vor mai fi colectate în est. Aceste sume ar trebui să acopere cheltuielile de funcționare a statului, pensiile și salariile și datoriile, în condițiile unei populații de peste 45 milioane de locuitori, minus două dacă scădem Crimea. Deci, pe cap de ucrainean, bugetul va atinge fabuloasa sumă de 700 euro pe an, respectiv 59 de euro pe lună, și repet, asta în cel mai fericit caz, fără a lua în calcul ratele la datoria externă.
Cu o datorie totală de 100 de miliarde de euro, dintre care 47 pe termen scurt, vecinul nostru e într-o situație financiară dezastroasă și niciun ajutor de ordinul a două - trei miliarde n-o scapă mult timp de un inevitabil faliment. Problema e că, după faliment, țara nu-și va reveni dacă situația de incertitudine continuă. Toate acestea se întâmplă pentru că maidanul a vrut un occident iluzoriu.
Toată defilarea naționalistă de pe rețelele de socializare de prin ianuarie, tot eroismul de paradă împotriva lui Ianukovici, e acum un mare fâs la prezența tancurilor lui Putin. Tot un fâs mare e și bravia armată ucraineană ce a asistat la propria dezarmare fără să schițeze un minim gest de rezistență. O soluție pentru viitorul stat, cât o mai fi el de mare, ar fi renunțarea la o armată inutilă. Criza ucraineană e rezultatul exaltării unora, sprijiniți de occident și păcăliți că vor intra în familia vestului, deși economic se integrau mai ușor în Africa sub-sahariană. Vestul a fluturat pe sub nasul celor din maidan o integrare ce nu va avea loc niciodată, Putin, în schimb, le-a fluturat un Kalașnikov. Până acum, doar Putin s-a ținut de cuvânt, iar vestul nu.
In europa nu se poate integra nici un stat ,pentru simplu motiv ca europa unita duce o politica a dezintrgrarilor statale . Logic : interesele trans nationale sunt inpiedecate de interesele nationale, in consecinta trebuie sa dispara natiunile, iar daca nuaccepta disparitia trebuie sa le dispara tara. Sa-i vedem pe ukrainieni pe unde vor scoate camasa, ca au rasolit-o rau, rau de tot, pe noi ne asteapta un meci mi complex. Pe noi occidentul ne trs in piept dupa al doile razboi si incearca din nou, de 24 de ani acelasi lucru ,dar cu instrumente noi. Ce nu pricepe occidentul este faptul ca in ROMANIA mai are si DUMNEZEU niste INTERESE MARI DE TOT, pe care nici noi nu le prea intelegem, din pacate,dar vom vedea...
RăspundețiȘtergereDa, aveți dreptate, dar și alegerile din 24 de ani făcute de noi ca popor ne-au condus în situația de a avea conducători ghiocei în relația cu exteriorul și despoți cu cei de-acasă.
RăspundețiȘtergere