Social Icons

miercuri, 7 august 2013

La rădăcina PIB-ului s-a turnat multă neghiobie

Conducerile României
   Cnezatul înfiripat după răscoala celor câțiva la început, și a celor câtorva milioane atunci când nu mai era nevoie de ele, zace de aproape un sfert de veac, asemeni cnezatelor medievale, într-o stare de canibalizare a tot ce s-a clădit înainte, pe vremea țaratului.
   Cnezătoria nou instalată pentru a face uitat țaratul importat de pe alte meleaguri, de la răsărit se zice, e o găselniță a boierașilor ce-au trecut de partea răsculaților la timp, atât cât să pară că făr`de ei nu se putea. 
   Tot aceiași boierași au înțeles câteva adevăruri fundamentale ale norodului. Înțelegerea acestora a făcut posibilă perindarea prin dregătoriile cnezatului a tuturora și, mai apoi, odată cu vremurile, a puilor acestora. Unii și-au pus puiuții proprii în funcții, alții i-au pus pe cei de suflet, neavând de sânge, iar alții, și ăștia-s cei mai răi, și-au pus puiuții de sânge sau de suflet în dregătorii, și, pe deasupra, și-au pus și puicuțele, astea din urmă neavând afinități de sânge, ci doar de iatac.
   Unii, puțini ce-i drept, odată cu anii, au plecat spre alte lumi, nu mai bune, că mai bună c-aici nu găsește nicăieri, alții mișună, asemeni șobolanilor pe movilele de gunoi, printre dregătorii, și-n urmă le rămâne doar gunoi. Au făcut tot ce-i posibil să poată juca hora în continuare, nu de teamă cum cred unii, ci de-al dracului ce sunt, de nesațul neostoit ce-i chinuie de pe vremuri hidro-inginerești sau marinărești, oricum ambele semne de apă. N-au nicio teamă cât timp puișorii lor lucrează peste tot.
   Puii lor lucrează toți în tot și-n toate și, din când în când, și mai recent tot mai des, sunt și tonți și toante și ... ne conduc ... și, culmea, pe unii îi alegem! Alegerile din cnezat sunt ceva de genul: „ zi-mi cu ce palmă să-ți dau?”. Oricum, palme și șuturi, castane și lovituri, fie sub centură, fie la operații, și-a tot luat norodul de zici că-i nărod de tot stă la primire. Cum să tot iei lovituri peste degete când te întinzi spre bucate, de fiecare dată, și să crezi că ăia ce te plesnesc îți vor binele și prosperitatea ta ? Apăi, de crezi așa lucru, să nu-ți tot iei peste degete pân` te vei prinde că doare și că meriți altceva ?!
   Vremea bejeniei norodului nu s-a încheiat. Mâine-poimâine îl vezi cum se închide în sieși și nu mai scoate capul câteva sute de ani, cum a mai făcut. În toată acestă vreme sta-vom sub ploaia de minciuni cernută de norii, sau uneori din nurii puicelor de cneaz-boier-și iară cneaz, dacă se poate.
Creșterea econimică a României
   De cinsprezece ani, perioadă în  care economia Chineză a crescut de peste șapte ori, PIB-ul cnezatului nostru a crescut de două ori. Bine, știu că nu suntem China, țara aia în care boierii prinși cu mâna-n avutul obștesc își dau sfârșitul, tot obștesc, în urma condamnării. Nu, noi suntem civilizați, îi condamnăm pe Jean Valjeanii cnezatului asemeni Franței de acum două secole, și-i suspendăm de la puținele executări pe cei ce ne buzunăresc zilnic din scaunele dregătoriilor.
   Indiferent de ceea ce s-a întâmplat pe-afară, aici mă refer la economiile emergente, noi am mers pe drumul nostru cu două viteze: întâi și retur.
PIB-ul României,PIB pe cap de locuitor, câștiguri salariale

 Nu, nu vă speriați că nu vedeți bine! Da, în termeni nominali pib-ul a crescut de 15 ori, dar inflația cumulată în toată această perioadă a fost de peste 700%. Creșterea nominală a pib-ului pe cap de locuitor este superioară avansului înregistrat de pib-ul național din cauza scăderii demografice din anul 1992 încoace (recensământul din 1992 a fost luat ca bază pentru anii 1998-2001 în calcularea pib-ului pe cap de locuitor). Observăm că raportul de 1 la 15 se păstrează și în cazul câștigului salarial mediu net. Creșterea salariului a reflectat creșterea pib-ului, deci n-a luat-o nici înainte, nici n-a rămas în urmă. Atunci, unde e slabul capitalist ce ține în spate pe grasul alimentat de la buget ? 
Evoluția câștigului salarial real
   Valorile comparabile ale indicatorilor aleși arată un spor al pib-ului mediu anual de peste 7%. Sporul poate părea mare la prima vedere, dar în ritmul ăsta, abia în 38 ani atingem valoarea medie  a pib-ului pe cap de locuitor din UE. E ceva, nu? Îi ajungem din urmă dacă ei rămân pe loc, dacă nu, vom scoate o limbă de un cot, vom alerga de nebuni fără rost și, la finiș, tot ultimii vom fi. În afara faptului că suntem proștii clasei în UE, suntem și cei mai hoți cu noi înșine. De fapt, nu suntem noi, norodul nărod, hoți, ci ăi de i-am lăsat cu frâiele și care nu au frână la lăcomie, ei neputând strânge la buget decât 31-32% din pib. Media europeană este de 38-40%. La noi circa 9-8% se pierd prin hățișurile vistiernicilor. Așa se întâmplă când pui lupul paznic la stână! Numai că stâna, încet, încet, rămâne fără oi, și, poate, poate, s-or mânca lupii între ei.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu