Social Icons

luni, 19 februarie 2018

Crește economia, dar crește și datoria

Într-un an cu creștere economică de 7%, România a reușit să-și crească serviciul datoriei guvernamentale din următorii trei ani cu 19%   România avea în noiembrie anul trecut o datorie publică totală (metodologia UE) de 301,67 miliarde de lei (36,5% din PIB), cu 15,37 miliarde de lei mai mult decât nivelul înregistrat la finalul anului 2016.

   Într-un an de creștere economică de 7%, România și-a sporit datoria publică totală, calculată după metodologia UE, cu 5,4%, iar veștile „bune” nu se opresc aici. Guvernele Grindeanu și Tudose au reușit să crească serviciul datoriei guvernamentale pentru următorii trei ani (2018, 2019 și 2020) cu aproape 19%. Dacă la începutul anului trecut, proiecția datoriei guvernamentale pentru anul acesta, anul viitor și peste doi ani, când vom avea din nou alegeri parlamentare, era de 121,86 miliarde lei, în noiembrie anul trecut, noua proiecție a datoriei era mai mare cu 22,95 miliarde lei (vezi datele din imagine). 

   Proaspătul guvern condus de Viorica Dăncilă pleacă la drum cu o sarcină a datoriei guvernamentale pentru acest an și următorii doi în sumă totală de 144,81 miliarde lei, adică peste 31 miliarde de euro. Binențeles că datoria va fi rostogolită pentru următorii ani, iar serviciul acesteia va mai crește față de proiecțiile din noiembrie anul trecut. 
   E ciudat cum, într-un an cu creștere economică excepțională, cum a fost cel de anul trecut, în care vioara principală a fost consumul, care, teoretic, alimentează mai bine bugetul decât creșterea bazată pe celelalte componente de utilizări, România a reușit să se îndatoreze în plus cu aproape 4 miliarde de euro și asta în condițiile unui nivel extrem de redus al investițiilor publice. Deci ne-am îndatorat, în principal, pentru a putea plăti salarii și pensii.

   Creșterea economică de 7% vine la pachet și cu o colectare mai slabă a ANAF-ului. Da, dacă nu știați, România e singura țară din UE în care Fiscul colectează tot mai puțin din PIB, pe măsură ce acesta crește. În 2016, ANAF-ul a colectat 26,2% din PIB, iar anul trecut, gradul de colectare a ANAF-ului nostru a coborât la 25,2% din PIB. Dacă o mai ținem mult timp în creșteri economice de se sperie și China, vom ajunge ca ANAF-ul să nu mai colecteze nimic. Atunci chiar vom avea o scuză să ne împrumutăm.

   Datele din luna noiembrie ale Ministerului de Finanțe ne arată că datoria publică, calculată după metodologia noastră, se apropie de pragul de 360 miliarde de lei, fiind cu 18,7 miliarde mai mare decât la finalul anului 2016 (vezi datele din imagine). Trebuie precizat faptul că datoria publică după metodologia UE e mai mică decât datoria calculată după metodologia noastră (301,67 mld. lei față de 358,24 mld. lei). Diferența dintre cele două metodologii e dată de faptul că metodologia românească, include, pe lângă datoria directă, și pe cea garantată de guvern și autorități locale, precum și alte sume asimilate datoriei.

    Interesant e faptul că, indiferent de metodologie, datoria guvernamentală a crescut mai mult decât datoria totală publică (vezi datele din imagine). Asta înseamnă că autoritățile locale s-au împrumutat mai puțin, datoria locală scăzând față de finalul anului trecut (de la 16,04 mld. lei la 15,67 mld. lei în luna noiembrie), deși tot anul s-a discutat despre faptul că primăriile vor putea accesa credite de angajament pentru a derula investițiile de care au nevoie. Se pare că, la nivel local, bătălia s-a dat anul trecut nu pe finanțare de proiecte, ci pe acoperirea cheltuielilor cu salariile proaspăt mărite.

   În concluzie, anul trecut am avut parte de o creștere economică de 7%, o reducere a veniturilor colectate de ANAF de la 26,2% la 25,2% din PIB, o creștere a datoriei publice la 11 luni cu 5,3%, o creștere a serviciului datoriei guvernamentale pentru următorii trei ani de 19% și o creștere a investițiilor publice de doar 2,4%. Miroase a faliment pe termen lung, nu-i așa?
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates