Social Icons

marți, 5 septembrie 2017

Topurile județelor după numărul angajatorilor și al asiguraților

Câți angajatori și asigurați sunt în județul tău
   În luna mai a acestui an, la nivel național, aveam aproape 459 de mii de angajatori. Aceștia, conform Casei Naționale de Pensii Publice, au plătit salarii brute în valoare de 15,67 miliarde lei în aceeași lună a anului curent. Numărul asiguraților de la nivel național era de 6,19 milioane (vezi tabelul din imagine).

    România, conform Oficiului Național al Registrului Comerțului, avea în aceeași lună mai 838,5 mii de persoane juridice active. Diferența de aproape 400 mii dintre numărul de persoane juridice și numărul de angajatori ne arată că nu toate persoanele juridice active au și calitatea de angajator

    Numărul de angajatori și al asiguraților de la nivelul unui județ ne oferă o imagine despre dinamica mediului economic din acel județ și ne explică, în mare parte, de ce județul respectiv stă mai bine decât alte județe la capitolul productivitate, exprimată prin PIB-ul județean (accesează aici topul județelor după PIB în anul 2017). Totuși, dacă două județe au numere apropiate ale angajatorilor și asiguraților, nu e obligatoriu ca județul care conduce la acești indicatori să aibă și un PIB județean mai mare, pentru că în ecuație mai intră și specificul economiei județene, care poate fi orientată spre domenii cu productivitate ridicată sau nu. 


   Cum arată topurile județelor după numărul angajatorilor și al asiguraților?

   Capitala deținea în luna mai aproape 19% din totalul angajatorilor de la nivel național și 25% din numărul de asigurați. Deci, unul din cinci angajatori din România și unul din patru asigurați sunt din București
   În aceste condiții, procentul de aproape 25% din PIB-ul național deținut de capitală (accesează aici datele) nu ar trebui să mire pe nimeni, dar e pus sub semnul întrebării de mulți. Unii mai habarniști în ale statisticii explică acest procent prin faptul că, marele corporații care își au sediul în București intră cu toată activitatea lor în calculul PIB-ului capitalei. Fals. În calculul PIB-ului județean, INS-ul ia în considerare doar ceea ce se produce local, adică, dacă o mare corporație are sediu în capitală, dar are activitate în restul județelor țării, în PIB-ul Bucureștiului va intra ceea ce se produce local, plus activitatea de management, care tot local se produce, iar în restul județelor, în calculul PIB-ului va intra activitatea locală a acelei corporații. 

   Așadar, după București (86,3 mii), în top județelor după numărul de angajatori urmează județele Cluj (24,2 mii), Constanța (20 mii), Timiș (18,9 mii) și Bihor (16,8 mii - vezi harta din imagine).

    La polul opus, județele cu cei mai puțini angajatori erau Călărași (4,15 mii), Covasna (3,97 mii), Tulcea (3,87 mii), Giurgiu (3,49 mii) și Mehedinți (3,47 mii - vezi tabelul din imagine).

   În cazul topului județelor după numărul de asigurați, după capitală (1,56 mil. asigurați), urmează județele Cluj (290 mii), Timiș (287 mii), Brașov (212 mii) și Ilfov (210 mii - vezi tabelul din imagine). Totuși, atunci când vine vorba de dimensiunea PIB-ului județeanConstanța e pe locul doi după capitală, deși e pe locul trei la numărul angajatorilor și pe locul 7 în privința numărului de asigurați (accesează aici datele PIB-ului la nivel de județe). 
    În coada topului după numărul de asigurați se află județele: Tulcea, Călărași, Ialomița, Giurgiu și Mehedinți (vezi tabelul din imagine).
   
   Numărul asiguraților și nu cel al salariaților ar trebui să ne intereseze atunci când evaluăm forța de muncă remunerată din economie. Efectivul de salariați din economie e puțin peste 5 milioane, conform datelor INS, iar numărul mediu de angajați e și mai mic. Ceea ce contează, mai ales pentru bugetul de pensii, e numărul asiguraților, pentru că poți să fii asigurat fără să fii salariat. În România e valabilă în multe cazuri și reciproca, adică poți fi salariat (la negru) fară a fi asigurat.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates