Social Icons

miercuri, 30 august 2017

Cum a evoluat PIB-ul pe locuitor în România și Ungaria din interbelic până în prezent

PIB pe cap de locuitor în România și Ungaria între 1924 și 2016
  România era, anul trecut, sub Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, calculat atât în prețuri curente, cât și în prețuri comparabile. E o realitate ce nu s-a schimbat din interbelic, din anul 1924 mai exact (vezi graficul din imagine).

   De ce din 1924? 

   Pentru că datele pe care le-am găsit și prelucrat  și care mi-au permis comparația între cele două țări încep din acel an. După Primul Război Mondial, Ungaria a trecut printr-o serie de frământări sociale. Primul an din care există date statistice după destrămarea imperiului Austro - Ungar și, implicit, al Ungariei Mari, e 1924.

   Oficiul Maghiar de Statistică oferă date ale evoluției reale a PIB-ului Ungariei începând din anul 1960 și ale evoluției populației. Datele anterioare acestui an au fost obținute din periodicul Academiei Maghiare de Științe  - Acta Oeconomica din anul 1995.

   În cazul României, baza pentru datele anterioare anul 1990 au reprezentat-o lucrările dlui Victor Axenciuc „Produsul Intern Brut al României 1862 - 2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice” și dlui Florin Marius Pavelescu „Ciclurile economice, evolutia demografica si functionarea sistemului sanitar din Romania in perioada 1859 -1999”. După anul 1990, datele privind populația și creșterea reală a PIB-ului au fost preluate de la INS și Eurostat.

   Din datele colectate din aceste surse am putut calcula evoluția PIB-ului pe locuitor din România și Ungaria în prețuri comparabile începând din anul 1924 până în anul 2016. Unitatea de măsură aleasă a fost euro la paritatea de cumpărare standard din UE din anul 2016 (euro PPS UE 2016). Deci valorile PIB-ului pe locuitor din cele două țări sunt în prețuri comparabile. 

   Cum ne-am situat față de Ungaria în privința PIB-ului pe locuitor în ultimul secol?

   România Mare era un stat cu o productivitate pe cap de locuitor mai mică decât cea din Ungaria Mică în perioada interbelică
   În 1924, conform calculelor, a reieșit că, în România, PIB-ul pe locuitor era cu 46% mai mic decât cel din Ungaria (1,04 mii față de 1,52 mii euro PPS UE 2016 - vezi graficul din imagine). 

   România Mare a fost un deziderat împlinit al tuturor românilor, dar pe plan economic, productivitatea era mult mai scăzută decât cea din Vechiul Regat (accesează datele aici). 

   Din 1924 și până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, ecartul de productivitate dintre noi și vecinii maghiari, exprimat prin PIB-ul pe cap de locuitor, se va mări, în defavoarea noastră. 
   Astfel, în 1930, PIB-ul pe locuitor de la noi era cu 73% mai mic decât cel al Ungariei (1,15 mii față de 1,99 mii euro PPS UE 2016), iar în 1940, anul Dictatului de la Viena, ecartul s-a mărit la 87% (1,19 mii față de 2,22 mii euro PPS UE 2016 - vezi graficul din imagine). 

   Economia României în perioada interbelică, contrar unor mituri promovate de monarhiștii înfocați, s-a dezvoltat foarte lent, mult mai lent decât economiile din jur (vezi aici și cum am evoluat și față de alte economii din vecinătate).

   Cel mai mare ecart de productivitate dintre noi și vecinii maghiari s-a înregistrat imediat după război, în anul 1946, când PIB-ul pe locuitor de la noi era de aproape trei ori mai mic decât al lor (0,61 mii față de 1,76 mii euro PPS UE 2016). Maghiarii au ieșit din război cu o economie mai puțin devastată decât a noastră.

   Începând din anii `50, România recuperează din decalajul de productivitate ce o separa de Ungaria (vezi graficul din imagine), iar acest proces se amplifică după anul 1970, odată cu declanșarea programului de industrializare a lui Ceaușescu. 

   Pentru trei ani la rând, 1984,1985 și 1986, România ajunge la un PIB pe locuitor cu 16% mai mic decât cel înregistrat în Ungaria (11 mii față de 12,79 mii euro PPS UE 2016 la nivelul anului 1986). A fost cel mai apropiat nivel înregistrat până atunci și de atunci încoace, până anul trecut, când ne-am apropiat mai mult, la un ecart de 14% (17,17 mii față de 19,49 mii euro PPS UE 2016 - vezi graficul din imagine).

   Spre finalul anilor `80, ecartul de productivitate dintre noi și vecini a început din nou să crească
   În 1990, ecartul era de 37% (9,65 mii față de 13,19 mii euro PPS UE 2016), pentru ca un deceniu mai târziu, în anul 2000, să ajungă la 64% (vezi graficul din imagine). 
   După anul 2000, am reînceput să recuperăm, ajungând anul trecut, așa cum am mai menționat, la un ecart de productivitate pe locuitor de 14%

   Totuși, dacă e să analizăm per ansamblu cum ne-am descurcat din 1924 până în 2016 în privința PIB-ului pe locuitor, atunci putem spune că noi stăm mai bine decât vecinii unguri. În timp ce PIB-ul pe locuitor înregistrat în Ungaria a crescut în valori reale de 12,8 ori între 1924 și 2016, de la 1,52 mii la 19,49 mii euro PPS UE 2016, valoarea PIB-ului pe locuitor de la noi a crescut de 16,5 ori, de la 1,04 mii la 17,17 mii euro PPS UE 2016 (vezi graficul din imagine).
    

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates