Social Icons

miercuri, 16 decembrie 2015

Cum să-ți dresezi exporturile

Topul statelor UE după exporturile pe cap de locuitor
   Statistica europeană ne plasează pe locul 25 din 28 în privința exporturilor pe locuitor, cu 2.632 euro pe cap de locuitor în 2014, înaintea Greciei (2.496 euro), Croației (2.456 euro) și Ciprului (1.585 euro - vezi datele din tabel). Asta ar trebui să ne bucure, în sfârșit am scăpat de penultimul loc.
Partea proastă este că toate aceste trei țări realizează un export prin turism, adică turiștii străini cumpără direct produsele grecești, croate și cipriote, echilibrând contul curent. La noi, turiștii străini sunt păsări rare și contul curent rămâne dezchilibrat.
   Vecinii noștrii bulgari și maghiari ne depășesc la acest capitol, exporturile acestora pe locuitor fiind de 3.044 euro în Bulgaria, respectiv 8.428 euro în Ungaria (vezi tabelul din imagine). Totuși, suntem, procentual, în privința exporturilor deasupra PIB-ului, astfel că exporturile pe locuitor reprezintă 28,7% din media UE (2.632 euro față de media de 9.155 euro), în timp ce PIB-ul pe locuitor din România e de 27,3% (7.521 euro față de media de 27.541 euro). Importurile pe locuitor reprezintă 32,7% din media europeană (2.935 euro față de o medie de 8.962 euro).

   De ce guvernul preferă creșterea consumului în detrimentul exporturilor?

   Din cele 150 de miliarde de euro, cât reprezintă PIB-ul național, balanța comercială contribuie cu minus, adică, soldul dintre exporturile totale și importurile totale e negativ, în consecință și impactul acestui sold la calcularea PIB-ului va fi negativ. Guvernul preferă o creștere pe consum în detrimentul uneia prin exporturi din două motive.
   Primul motiv ține de neputința de a asigura un climat necesar creșterii exporturilor. Asta presupune infrastructură pentru a atrage investitorii, stabilitate fiscală, măsuri de încurajare a exporturilor prin subvenționare, directă sau indirectă, implicare în căutarea de noi piețe și sprijinirea exportatorilor pentru a intra pe acele piețe. Cam mult de muncă pentru un beneficiu pe termen mediu?
   Al doilea motiv ține de veniturile încasate pe termen scurt. Consumul e taxat imediat prin taxele și impozitele pe produs, asta înseamnă umplerea visteriei pe termen scurt. Exporturile duc la umplerea visteriei pe termen mediu, asta deoarece banii rezultați de pe urma acestora se întorc la exportatori și de aici se duc o parte în investiții și salarii, ale căror creșteri se văd mai târziu în economie, tot printr-o creșterea consumului. Creșterea, în schimb, e naturală și nu e cauzată de un surplus de masă monetară creat artificial prin creșterea de salarii sau reducerea unor taxe pe consum, cum e în cazul României din ultimul an.
   Lumea adoră instant gratification, iar guvernele din România nu fac excepție. Așa că, în loc să se zbată să crească exporturile printr-un plan de investiții publice, ofensivă diplomatică și sprijinire a companiilor locale, întotdeauna guvernanții vor prefera o creștere a consumului pe care-l pot taxa rapid, fără probleme, umplându-și pușculița.

   România nu-și mai poate crește exporturile pe piața UE în condițiile actuale

   Anul trecut, din exporturile totale ale României, 71% s-au făcut în cadrul UE. Importurile din statele membre UE au avut o cotă de aproape 75% din importurile totale. România a pierdut aproape 7 miliarde de euro în schimburile comerciale cu statele UE și a câștigat 0,7 miliarde din schimburile extra-UE, la final rezultând un deficit comercial de 6 miliarde de euro (vezi tabelul din imagine). Dacă raportăm exporturile totale la PIB-ul național ne rezultă că România are exporturi de 35% din PIB, peste media UE de 33,2% din PIB. Belgia, Slovacia și Cehia sunt statele cu procente ale exporturilor ce depășesc 85% din PIB. La polul opus se situează Mare Britanie, Grecia și Cipru, cu procente ale exporturilor mai mici de 20% din PIB (vezi tabelul din imagine). Dacă vrei să-ți crești exporturile, trebuie să ieși pe alte piețe.
   România trebuie să iasă pe alte piețe în afara UE dacă vrea să-și crească exporturile. Singurul an din 2003 încoace în care exporturile intra-UE au scăzut sub 70% a fost anul 2013. Suntem dependenți de piața comună, dar acest fapt nu ne duce către o balanță pozitivă, și nu de ieri de azi, ci de 12 ani. Soluția o reprezintă exteriorul UE. Din 2009 încoace, deficitul înregistrat de balanța comercială cu statele UE a oscilat între 6,8 miliarde euro și 8,5 miliarde euro. Anul acesta, deficitul va depăși probabil 7,5 miliarde, de vreme ce în octombrie era de 6,4 miliarde de euro, din care deficitul balanței intracomunitare  e de 6,37 miliarde euro. Exporturile intracomunitare în primele zece luni au reprezentat 74% din totalul exporturilor.
   Deci, anul acesta, am crescut exporturile, dar am crescut și importurile din zona UE (77% din totalul importurilor pe primele 10 luni ale anului) și ne-am mărit deficitul cu zona UE și cu zona extra-UE. Nu suntem competitivi pe o piață precum cea europeană, dar noi încercăm pentru că nimeni nu se preocupă să avem o alternativă.

   Marele câștigător de pe urma comerțului intra-UE nu e Germania, așa cum s-ar aștepta mulți, ci Olanda, aceasta câștigâng din comerțul intra-UE circa 181 miliarde euro, față de ce 57 de miliarde cât câștigă Germania (vezi tabelul din imagine). Germania, în schimb, își ia tainul din exporturile extra-UE, realizând un excedent al balanței comerciale de 162 miliarde de euro, în timp ce Olanda înregistrează un deficit de 118 miliarde. Deci, Germania e mai puțin competitivă decât Olanda pe piața UE și mult mai competitivă pe piața extra-UE. Într-o piață competitivă cum e cea a UE nu avem cum să reușim cu ceea ce oferă spre export economia noastră la momentul actual. De aceea, se impune să ieșim în afara UE, altfel vom fi condamnați la subdezvoltare, pentru că noi nu avem o piață internă puternică care să ne permită o creștere sustenabilă pe termen lung, ținând cont că la noi salariile cresc prin ordonanțe de guvern și nu ca urmare a creșterii productivității.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates