Cât de sustenabil economic e Ținutul Secuiesc

   5,35% din populația rezidentă a României din 2014 era localizată pe teritoriul județelor Mureș, Harghita și Covasna, județe ce compun așa-zisul Ținut Secuiesc. Economic, cele trei judeţe contribuie la PIB-ul ţări cu 3,83%, conform ultimei prognoze în profil teritorial a Comisiei Națională de Prognoză.

Deci, avem în zona respectivă un PIB/locuitor sub media națională. La nivel național, media era 33,4 mii lei pe locuitor, iar în Mureș, județul cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din cele trei, era de 25,4 mii lei (vezi tabelul din imagine). Vorbim, așadar, de o regiune cu un PIB pe cap de locuitor cu 28,4% mai mică decât media națională (23,9 mii lei față de 33,4 mii lei).

   Taxele colectate de agențiile județene de finanțe publice în 2014 ne arată că procentul de colectare corespunde cu cel al PIB-ului. În cele trei agenții din Mureș, Harghita și Covasna, s-au colectat circa 3,54 mld. lei în sume nete, conform Raportului de performanță al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov. Suma reprezintă 3,87% din ceea ce s-a colectat la nivel național de către tote agențiile județene și direcțiile regionale ale finanțelor publice în 2014 (suma netă de la nivel național a fost de 91,46 mld. lei). Trebuie spus că ANAF-ul a colectat în 2014 circa 182 mld. lei, din care 91,1 mld. lei au reprezentat sumele colectate de la marii contribuabili (primele 2.500 de companii ca mărime din România), iar restul reprezintă sumele colectate de direcțiile regionale și agențiile județene ale finanțelor publice. Cele trei județe aveau 66 de companii care intrau în categoria marilor contribuabili, Covasna și Harghita cu câte 12 companii, iar Mureșul cu 42 de companii. Pentru comparare, Bucureștiul avea 984 de companii, Ilfovul avea 183 companii, Clujul avea 100 de companii, Brașovul avea 89 de companii. Deci, chiar dacă s-ar ține cont și de ceea ce se colectează de la marii contribuabili din cele trei județe, procentul de taxe colectate nu ar crește semnificativ, ci chiar ar putea să scadă.

   Ținutul Secuiesc e o regiune mai săracă decât media națională, dacă ne luăm după PIB-ul pe cap de locuitor, și cu o contribuție la bugetul României sub media națională, de vreme ce ce se colectează local e apropiat ca procent de ponderea deținută în economia națională, iar numărul de mari contribuabili e mai redus decât în alte județe. Când vine vorba de veniturile la bugetele locale, adică ce se întoarce înapoi din taxele colectate, cele trei județe sunt privilegiate. Dacă la nivel județean se colectează 3,87% din tațele colectate la nivel județean și regional, veniturile totale ale bugetelor locale (primării și consilii județene) reprezintă 5,08% din veniturile totale ale bugetelor locale de la nivel național (2,72 mld. lei din 53,66 mld. lei - vezi tabelul din imagine). Dacă la nivel de administrații locale se întorc sub formă de venituri circa 58,7% din taxele colectate la nivel local, în cazul celor trei județe se întorc procente cuprinse între 68,5% (Mureș) și 90,1% (Harghita - vezi tabelul din imagine).

   Tragem linie și vedem că regiunea e mai săracă decât media națională, contribuie cu mai puține sume la buget, e ajutată, primind un procent mai mare înapoi din taxele colectate, iar o autonomie financiară ar duce la o diminuare a veniturilor le bugetele locale și nu la o creștere a acestora. O autonomie financiară presupune plata pensiilor, a salariilor bugetarilor a sistemului public de sănantate, securitate, etc. din resurse proprii și nu de la nivel central.