Social Icons

miercuri, 22 iulie 2015

Care din statele noi ale UE s-au dezvoltat cu deficite mari

Cum s-au dezvoltat economic, în funcție de deficite, noile state UE
   De câte ori n-am auzit lamentările guvernanților că nu-i încape bugetul pentru a putea face cât au ei în plan? Mulți repetă mecanic, fără să înțeleagă prea multe, că dezvoltarea economiei nu se poate face fără deficite. E adevărat că teoria economică susține că dezvoltarea economică vine din investiții, iar o parte din investiții vin de la buget.
Pentru a face aceste investiții, care în viitor vor atrage, la rândul lor, alte investiții, fără însă a afecta nivelul de trai al populației prin diminuarea cheltuielilor, guvernele se împrumută. Așa apare deficitul bugetar, ce se reflectă în datoria publică guvernamentală. Totul e sustenabil dacă ai o creștere economică, de la an la an, și dacă banii împrumutați pentru investiții se duc chiar în investiții și nu în buzunarele unora sau în consumul populației. La fel de important este și dacă te împrumuți la o dobândă mică, și nu la una de cămătar, pentru că atunci, investițiile, oricât de rentabile ar fi, nu mai pot fi susținute de buget fără a exista tăieri de cheltuieli, care, de obicei, au un impact social.
   Din 2004 până în 2014, luate la un loc, statele nou aderate la UE, 13 la număr (vezi tabelul din imagine), au avut creștere economică în 79,7% din totalul anilor (114 ani dintr-un total de 143), scădere economică în 20,3% din totalul anilor (29 de ani), 48,3% din totalul anilor au avut deficite excesive (69 de ani din 143), 45,4% din ani au avut deficite mai mici de 3% din PIB (65 ani din 143) și 6,3% din ani au avut excedente bugetare (9 ani din 143). Prin deficit excesiv înțelegem un deficit mai mare de 3% din PIB (în tabel au culoarea roșie - vezi tabelul din imagine). M-am oprit doar la situația acestor state deoarece ele trebuie să recupereze decalajele față de statele vechi ale UE, iar în situația aceasta se află și România.
   La nivelul întregii economii UE, în 9 din cei 11 ani, a existat o creștere economică, și în 5 ani din 11 a existat un deficit excesiv (vezi datele din tabel). Cele trei state (Estonia, Cipru și Ungaria), care au înregistrat excedente bugetare, au înregistrat și creștere economică în acel an (vezi tabelul din imagine). Polonia, statul cu cei mai mulți ani de deficite excesive (10 din 11), este singura țară cu o creștere continuă în ultimii 11 ani. Există și reversul acestei situații, în care state cu deficite bugetare excesive ca Cipru și Croația (câte 7 ani din 11) au și cei mai puțini ani de creștere economică (5 ani din 11 în cazul Croației și 7 ani din 11 în cazul Ciprului). Slovacia, Malta, Lituania, Bulgaria au înregistrat creștere economică în 10 din cei 11 ani analizați, dar au avut și deficite excesive doar 5 ani din 11. O perioadă scurtă de deficit excesiv nu garantează un succes major în ceea ce privește creșterea economică. În această situație se află România și Letonia, care, deși au avut doar patru ani de deficit excesiv, au înregistrat  creștere economică în 9, respectiv 8 ani din cei 11 analizați.
   Privind situația statelor, obsevăm că un deficit excesiv în 10 din 11 ani a condus la o creștere economică în Polonia în toată perioada analizată, iar un deficit excesiv în 7 din 11 ani nu a condus la același rezultat în Cipru și Croația, țări ce au înregistrat scăderi economice în 4, respectiv 7 ani din totalul de 11. Estonia, elevul disciplinat ce n-a înregistrat în niciun an deficit excesiv, ba chiar a înregistrat șase ani de excedent, n-a înregistrat creștere economică în toți anii, fiind pe aceeași treaptă cu Bulgaria, Malta, Slovacia, Lituania (vezi tabelul din imagine).
   Tabloul se schimbă atunci când privim tabelul din 2009 încoace. În cei șase ani, cele 13 state luate la un loc au totalizat creștere economică în 65% din timp și tot în 65% din timp au avut deficite excesive (vezi tabelul din imagine). Croația e statul ce a înregistrat în toți cei șase ani scădere economică și deficite excesive. Cipru e într-o situație asemănătoare, dar situația acestei țări e mai specială după măsurile impuse de Comisia Europeană. Polonia e țara cu deficite excesive în toată perioada, dar și creștere economică în toți anii din 2009 în 2014. Slovenia a înregistrat deficit excesit în toți anii din 2009 încoace și doar în trei ani a înregistrat creștere economică. Cehia a înregistrat deficit excesiv în 4 din cei 6 ani și creștere economică în doar trei ani. Tot patru ani de deficit excesiv a înregistrat Lituania, dar, în cazul ei, creșterea economică a avut loc în 5 din cei 6 ani. România a înregistrat deficit excesiv în trei ani și creștere economică în patru ani.
   Vedem că nu există o axiomă în care să se aplice principiul deficitelor mari ce duc la dezvoltare, dar nici cele mici nu duc neapărat la stagnare. Poți să investești mult împrumutându-te, dar dacă din 5 lei, doar 1 leu se duce pe investiția efectivă, iar restul prin conturile tale străine, economia va crește de un leu și ceva, dacă luăm în calcul și multiplicatorul investiției, iar datoria va crește cu cinci lei și ceva, ceva-ul însemnând dobânzile. După două-trei împrumuturi, vei avea o economie mai mare cu trei - patru lei și o datorie de peste 15 lei. Nu te mai împrumută nimeni la dobânzi decente și tot subdezvoltat ești. Vei ajunge la concluzia că austeritatea e soluția. Vei investi din banii tăi un leu, economia îți va crește cu un leu și ceva, iar datoria se va reduce pe măsură ce o returnezi. Vei ajunge la concluzia că austeritatea e soluția și nu deficitul excesiv. Vei predica această soluție și o vei susține din tot sufletul, cu gândul la banii tăi din bănci. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates