Social Icons

marți, 3 februarie 2015

Harta dispariției locurilor de muncă

Harta dispariției locurilor de muncă
   3,74 milioane de salariați au dispărut din economia națională din 1990 până în 2014. În procente, această cifră se traduce printr-o diminuare cu 45,9%. Cifrele furnizate de INS sunt aferente numărului mediu de salariați, indicator ce ia în considerare doar salariații cu normă întreagă.
Adăugând la aceștia salariații nepermanenți și cei part-time, rezultă efectivul salariaților, indicator care, de obicei, este mai mare decât numărul mediu de salariați cu câteva sute de mii. Mai trebuie spus că datele aferente anului 2014 reprezintă media primelor opt luni, cele aferente ultimelor patru luni nu sunt încă făcute publice de către INS. Datele aferente anului 1990 pentru Ilfov și București sunt la comun și, din acest motiv, pentru anii 2002 și 2014 sunt prezentate tot la comun (în 2014 Bucureștiul avea un număr mediu de salariați de 893,4 mii, lar Ilfovul 114,9 mii). 
   Dacă harta județelor ar fi fost colorată în funcție de procentul de scădere/creștere a numărului angajaților, atunci ea ar fi trebuit să fie toată roșie, deoarece toate județele, fără excepție, au înregistrat diminuări ale numărului de angajați între 1990 și 2014. Există, totuși, diferențieri în privința procentului diminuărilor. București-Ilfov și județul Timiș sunt singurele entități administrative al căror procent s-a păstrat în 2014 la peste 75% din numărul de salariați din 1990. Doar 16 județe sunt deasupra mediei naționale de 54,1%, procent ce reprezintă numărul de salariați rămași în 2014 față de 1990. Cei mai puțini salariați au rămas în județele: Caraș-Severin (36,1%), Mehedinți (40,3%) și Călărași (40,4%). La nivel regional, cele mai mari procente de salariați rămași în 2014 față de 1990 sunt în București-Ilfov (88,5%), Regiunea Nord-Vest (65,4%). La polul opus se află regiunile Sud-Muntenia (46,9%) și Sud-Vest-Oltenia (47,2%).
   În cifre absolute, cele mai mari diminuări s-a înregistrat în județele: Prahova (- 171,7 mii de salariați), Bacău (-138,2 mii de salariați), Constanța (-136 de mii salariați) și Brașov (-131,5 mii de salariați). La polul opus se află județele Bistrița-Năsăud (-31,2 mii salariați), Sălaj (-33,7 mii de salariați) și Covasna (35,8 mii de salariați). Scăderile mici din aceste județe pot fi puse, în parte, și pe numărul populației mai redus. La nivel de regiuni, scăderile cele mai mari au avut loc în regiunea Sud-Muntenia (-623,8 mii de salariați), Nord-Est (-586 mii de salariați) și Sud-Est (-516,6 mii de salariați). Cele mai reduse scăderi au avut loc în București-Ilfov (-131,1 mii salariați) și Vest-Banat (-338,2 mii salariați).
   Între anii 2002 și 2014, în 16 județe s-au înregistrat creșteri procentuale ale numărului mediu de salariați. București-Ilfov se află pe prima poziție, cu o creștere de 35%, urmează județul Bistrița-Năsăud, cu o creștere de 26,4%, județul Timiș, cu 20,8% și județul Cluj, cu 19%. Surprinde evoluția unor județe precum Giurgiu (+4,7%) și Călărași (+2,8%), județe ce au înregistrat cele mai mari diminuări procentuale în perioada 1990 - 2014. Din 2002 până în 2014, cele mai mari scăderi procentuale ale numărului salariaților s-au înregistrat în: Gorj (-15,4%), Dâmbovița (-16,3%) și Bacău (-22,5%). La nivel național, scăderea a fost de 3,4%.
   Economia națională a crescut din 1990 încoace, dar numărul mediu al salariaților a scăzut. Partea plină a paharului e că am înregistrat un spor de productivitate, partea goală ne arată o impotență cronică a sistemului economic în a crea noi locuri de muncă legale pe termen lung, care să reziste și în perioadele de criză.


   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates