Efectele privatizării statului

   CCIR (Camera de Comerț și Industrie a României) reprezintă exemplul perfect al privatizării atribuțiilor statului. Nenea din imagine, Mihail Vlasov, este cel ce conduce acest ONG din anul de grație 2007. Tot de pe atunci, reținutul de DNA, în urma flagrantului organizat, face presiuni pe lângă toate guvernele ce s-au perindat la putere pentru a trece Registrul Comerțului în subordinea CCIR  și aproape că a reușit.

Așa înțelege statul român să îi răsplătească pe băieții insitenți ce știu să apese pe butoanele potrivite. Vlasov l-a avut ca buton central pe a sa telecomandă pe Fenechiu.

   Pentru acest individ s-a făcut alipirea Curții de Arbitraj la CCIR tot în anul de grație 2007, an în care PNL-ul și, implicit, Fenechiu erau pe cai mari. Cu arbitrajul în ograda proprie, Vlasov a început să facă bani serioși, dacă cele comunicate de DNA sunt adevărate. Doar șpaga de aseară se ridica la 200.000 euro și era doar avansul la suma de un milion. Dacă Registrul Comerțului ajungea pe mâna acestui specimen, taxele de înființare și cele de pe operaținile efectuate de către această instituție, toate, ar fi trecut prin pixul acestuia. Da, statul era supus de ani mulți la presiunea de a renunța la o atribuție și un monopol în favaorea unui ONG. Deci toate taxele percepute de Registru ar fi fost cheltuite pe chiolhanuri și alte șmenării, cum s-a întâmplat în anul 2011, pentru că vorbim, nu-i așa, de o organizație non-profit care trebuia la sfârșit de an să aibă cheltuielile egale cu veniturile.

   În 2011, același personaj era implicat într-un scandal, după ce modificase cu de la sine putere bugetul aprobat și-și adăugase un venit aflat la dispoziția personală dublu făță de prevederea inițială (12 milioane lei față de 6, cât a fost aprobat inițial). Centurile sale politice l-au salvat de la o demitere atunci și matrapazlâcurile au continuat. Șmecheria tipică în România, când voiai să te faci stăpân pe avutul statului în anii de după revoluție, a constat în adoptarea  de către ONG-uri a unor nume de instituții ale statului comunist sau de dinainte de perioada comunistă. Așa s-a întâmplat după `90 și cu CCIR, cu FRF, cu Fondul Bisericesc din Bucovina, Statusul Romano Catolic, etc.; toate aceste țepe puse la punct sunt invenții ONG-iste al căror unic scop este spolierea statului de active și/sau atribuții. Odată cu încarcerarea lui Fenechiu, pentru orice om cu inteligență normală devenea clar că gașca de la Iași e în vizor. Vlasov n-a înțeles asta și a crezut că treburile vor continua la fel ca până atunci. Unica precauție a acestui primat a fost să-l trimită la colectat șpaga pe șoferul său. Trebuie să aibă mare încredere sau să-l plătească excepțional pe șofer ca acesta să tacă și să nu ciripească nimic! Îi dorim domnului Vlasov ședere plăcută  și transfer cât mai rapid spre penitenciar să-i țină de urât lui Fenechiu că se plictisește!

P.S.: Crin, fă-ți ordine în partid,  că în curând membrii tăi vor putea s-o pună de-o bandă de genul celor din filmele americane cu pușcării, doar că în loc de gașca Arienilor, ai tăi se vor numi banda Peneleilor, și e diferență doar de semantică, apucăturile nu diferă deloc !