La întocmirea unei asemenea hărți ar fi trebuit întâi să consult statisticile efectivelor de angajați din televiziunile tabloide și mai apoi pe cele de la ultimul recensământ. Da, ce să faci, așa sunt eu sufletist și iert tabloidele pentru a mă lăsa purtat de cifrele furnizate de INS la ultimul recensământ.
Cu rezerva că nu bag mâna-n foc pentru cei de la INS, având în vedere cum au dat-o în bară și-au trebuit să ne numere de două ori, am construit o hartă a ratei analfabetismului din România anului 2011, anul iepurelui de metal, în zodiacul chinezesc și al recensământului românesc. Cică, în anul iepurelui de metal, cei născuți sunt foarte rezistenți, pot alerga mult, cu sau fără rost. La fel de rezistenți trebuie să fi fost angajații INS, de vreme ce au fugit tot anul următor să pună la punct cifrele colectate în 2011.
Cu rezerva că nu bag mâna-n foc pentru cei de la INS, având în vedere cum au dat-o în bară și-au trebuit să ne numere de două ori, am construit o hartă a ratei analfabetismului din România anului 2011, anul iepurelui de metal, în zodiacul chinezesc și al recensământului românesc. Cică, în anul iepurelui de metal, cei născuți sunt foarte rezistenți, pot alerga mult, cu sau fără rost. La fel de rezistenți trebuie să fi fost angajații INS, de vreme ce au fugit tot anul următor să pună la punct cifrele colectate în 2011.
La nivel național, în 2011, rata analfabetismului era de 1,36%, ceea ce reprezintă în cifre absolute circa 245.000 dintr-un total al populației de peste 10 ani de 18 milioane. Rata analfabetismului la femei era aproape dublă față de cea înregistrată în rândul bărbaților (1,74% față de 0,96%). Mediul rural avea o rată de trei ori mai mare decât cel urban (2,15% față de 0,70%). În ceea ce privește distribuția pe intervale de vârstă, populația de peste 75 de ani înregistra o rată a analfabetismului de peste 5,04%, urmată de populația cu vârstă cuprinsă între 70 - 74 ani (2,31%). Interesant este că intervalele cuprinse între 25-29 de ani și 30-35 de ani înregistrau rate ale analfabetismului mai mari decât intervalele superioare sau cele inferioare, cu excepția persoanelor de vârstă mai mare de 70 de ani. Procentele relativ ridicate în cadrul acestor intervale (de 1,54% și 1,35%) pot fi explicate prin rata abandonului școlar crescută în primii ani de după `90. La nivel de județe, cea mai mare rată ale analfabetismului se înregistrează în județele din sud: Giurgiu, Călărași, Ialomița și Teleorman. Cea mai scăzută rată se înregistrează în București, Brașov, Sibiu, Cluj și Argeș.
Comparând cifrele din 2011 cu cele de la recensământul din 1948, se observă o reducere a ratei de analfabetism de mai bine de 17 ori în 6 decenii (de la 23,1% la 1,33%). Proporția între rata de analfabetism din mediul rural față de cel urban a crescut de la de 2,52 ori mai mare în 1948 la de 3,07 ori în 2011. Rata analfabetismului înregistrată la femei era de 30,9%, iar la bărbați era de 14,5%. Trebuie spus că primul recensământ de după război se făcea în condiții de ocupație sovietică, cu o administrație în teritoriu ce păstra județele interbelice (abia în 1950 se face reforma administrativă ce împărțea România în raioane, după modelul sovietic), deși Basarabia, Cadrilaterul și nordul Bucovinei nu mai aparțineau României. Județele erau în număr de 61 și erau grupate statistic în regiunile istorice. Harta din imagine respectă gruparea statistică din 1948, conturul acesteia delimitează granițele statale, pe cele ale regiunilor istorice și pe cele ale județelor existente la acel moment.
Între datele din 1948 și cele de la ultimul recensământ se observă o păstrare a tendinței spre o rată de analfabetism mai ridicată în județele din sud și o rată scăzută în județele din sudul Ardealului, Banat, Bucovina și București. Excepția de la acea dată o reprezintă Maramureșul, atât la nivel de regiune cât și la nivel județ rata înregistrată avea cele mai mari valori din țară. Șase decenii mai târziu, scăderea de la 52,2% la 0,99% face din acest județ unul din primele zece ca grad de alfabetizare din țară. Bravo lor, maramureșenilor!
Reversul Maramureșului e Giurgiu, județ ce se suprapune în mare pe vechiul județ Vlașca. Nici atunci, ca și acum, giurgiuvenilor nu le placea cartea, nu le place sau, mai degrabă, legătura între rata sărăciei și cea a analfabetismului este directă, puternică și de același sens, cum ar zice un statistician ce-a transpirat serios în anul iepurelui și în cel ce a urmat. Dacă se scoate din calcul Bucureștiul din cifrele rezultate în 1948, regiunea Munteniei ar fi fost și atunci, așa cum este și acum, regiunea cu cea mai mare rată de analfabetism din țară ( 29,4% în 1948 și 2,01% în 2011). Un alt aspect interesant îl constituie județul Trei Scaune, județ ce se suprapune oarecum pe teritoriul județului Covasna. Dintr-un județ fruntaș ca grad de alfabetizare în 1948, șase decenii mai târziu devine un județ fruntaș în Ardeal în ceea ce privește rata de analfabetism (2,17%, rată mai mare decât în Vaslui). Izolarea etnică transformă acest județ încet, dar sigur, într-o enclavă de analfabeți defilând cu steaguri secuiești. Sunt răutăcios, știu, și m-am cam întins la vorbe, așa că închei, punct.
Ati gasit Covasna, cand in jurul Bucurestiului e raiul analfabetilor? Si ei sunt izolati? Deci acolo defileaza analfabeti cu steagul Romaniei. Sunt rautacios, stiu...
RăspundețiȘtergereNu prea cred ca in Bucuresti se afla raiul analfabetilor.
RăspundețiȘtergereTotal gresit. Daca analfabeti sunt considerati cei care nu stiu sa scrie si sa vorbeasca romaneste atunci ar trebui sa mai umblati putin la zona Transilvaniei in care majoritari sunt bozgorii si unii nu stiu o "boaba" romaneste.
RăspundețiȘtergere