Social Icons

miercuri, 27 noiembrie 2013

Armata politrucilor de teracotă

Armata de teracotă a politrucilor români
   - Li Keqiang, Li Keqiang, Li Keqiang,- gata, am reținut! Altceva?
- Da, ar fi bine să nu dați cadou premierului un ceas.
- Da ce are? E din aur, nu-i din tinichea. L-am primit și eu cadou de la Ben.., l-am primit.
- Da, dar la ei semnifică moartea.
- Ai dracu` și cu chinezii ăștia, numa` chinezării de doi lei au în cap! Bine că jucăriile alea vopsite cu plumb ce le exportau ei nu semnificau nimic! Las` că găsesc eu cui să-l dau! Ia zi Șova, vrei un ceas R-O-L-E-X? E din aur.
- Da dom` Șef, dă-l încoace!
-Eeee, păi ce, așa, gratis, 2000 de coco, măcar.
- Păi la banii ăștia ... mai bine mai aștept că vine Crăciunul și s-adună Moșii îndărătul ușii mele, de zici că-i concurs de Moși, nu alceva.
- Bă, gata, hai la aeroport că vine... Li ... Li, și mai cum? Da, Keqiang ăsta. Zgonea, bagă-ți cămașa-n pantaloni! Unde mergi așa deshămat?
- Păi, nuu Șefu`, că asta-i cămașa națională, nu se bagă-n pantaloni.
- Ce faci tu în cămașă națională?!
- Am, am zis că e mai ospitalier să-l primim pe domnu` Keq..., domnul Li, într-un mod tradițional.
- Și cu cozonacul ăla ce e?
- Aaa, ăsta nu e cozonac, e panettone, tot pentru primire.
-Păi n-am zis eu că s-a rezolvat cu primirea, c-am luat doi dansatori de la Ciocârlia, că și așa le-am mărit bugetul, și-l primesc pe  Chec ăsta cu pâine și sare? Unde dracu` erai când am discutat? Și de unde treaba asta cu panettone? Ce suntem în Italia? Arunc-o dracu`!
- Las` c-o mănânc eu  pe drum, că mi-e foame.
- Bă  Șova ție ți-e foame tot timpul, că deja mi-ai mâncat zilele și câteva zeci de km de autostradă cu talentul tău de negociator! Corlățean unde e?
- E în baie, repetă discursul.
- Ce discurs, că nu ținem niciun discurs. Asta-i idiot, face ca-n America. Și-atunci voia să țină discurs și-a rămas la hotel încă trei săptămâni, că poate vine Biden să-i asculte discursul. Băă, Corlățene, gata, hai că plecăm!
- Numai un pic, mai am puțin! Cum ziceați că-l cheamă pe domnu` Li? Li, și mai cum? Chec?!
- Da, da, Chec, hai!
- Deci eu ce fac, mă dezbrac să mă schimb?
- Da, bă idiotule, te dezbraci și-l primești pe Chec în chiloți cu panettone în mână. Mare zevzec ești! Cine dracu` m-a pus să te iau cu mine? Cine m-a pus să te fac șef la deputați? Cine?
- Nea` Ilie, socrul d-voastră?!
- Da, știu, erau întrebări retorice.
-Adică cum,  retorice?
-Explică-i tu Șova, că ăsta-i idiot! Sunt înconjurat numai de ăștia în ultimul timp. Hai, bă, ieși din baie că a venit Chec Li să-ți asculte discursul!
- Deci, o întrebare retorică înseamnă că răspunsul e subînțeles din start? Ai înțeles?
- Da, dar Subînțelesul ăsta cine-i, e coleg cu noi de partid?
- Gata Șefu, am terminat, domnu` Chec a intrat deja în clădire?
- Da, e după ușă, ascultă tâmpeniile tale. Vezi să nu deschizi brusc ușa, că-i dai în cap cu ea!
- Hai, sunteți gata? Cum îmi stă cravata? Bine? Tu Zgonea stai aici cu cămașa ta cu tot, că ne faci de râs dacă vii așa!
- Domn` Șef, vă rog eu frumos, luați-mă și pe mine că schimb cămașa cu șoferu`, nu mă înlocuiți cu Subînțeles ăla, de i-a scăpat lui Șova și-am aflat de el!
- Bine mă, hai că te iau cu noi dacă te schimbi și lași cozonacul ăla la birou, sau ... ia-l că-i e foame lui Șova, și mie mi-e cam, și luăm pe drum un iaurt, și ...
- Deci, îl iau și-l sevim pe domnu` Chec cu panettone și iaurt?
- Da, îi servim, mai bine rămâi aici și cumperi iaurt!
- Ok, Șefu`, s-a făcut. V-am spus eu că vă puteți baza pe mine. Nu știu dacă puteți să vă bazați și pe Subînțeles ca pe mine.
-Corlățene!
-Da?
-Rămâi și tu aici! Mai repeți discursul, îl ajuți pe Zgonea cu aranjatul iaurturilor și feliatul de panettone, vezi tu ce mai faci. La aeroport dacă ții discurs nu se aude că e fanfară, zgomot de la avioane...
- Păi, pot să iau o portavoce.
- Bă, tu ce nu ai înțeles? Am spus rămâi aici, atunci aici rămâi!
- Bine.
- Hai Șova, că te iau gratis cu mașina!
- Las` Șefu că rămân și eu aici, că văd în parcare un Moș Crăciun și poate te scap de ceas.
- Bine, cum vrei, am plecat.
   La Muzeul Național de Istorie a avut loc vara trecută expoziția Soldați de teracotă. Surpriza vizitatorilor a fost când au văzut că, de fapt, soldații erau un soldat. Întocmai ca soldatul din expoziția Soldaților, Ponta  l-a întâmpinat pe Li Chec, scuze!, Keqiang lăsându-i în urmă pe ceilalți teracoți ai politichiei românești actuale să vegheze la somnul veșnic al verticalității.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates