Nu ne-am vândut țara, am așteptat până a fost prea târziu, și-am dat-o gratis

   Zilele acestea se vorbește de reorganizarea TAROM. Unii vorbesc de privatizare. Patrioții sar în sus la auzul cuvântului privatizare.

Justificările scumpirii carburanților - de la penibil la lehamite

   Piața carburanților din România e un monopol coafat în oligopol. Aparent vorbim de oligopol, deoarece câțiva actori dețin piața iar prețurile sunt dictate de aceștia. Realitatea este că piața se comportă ca un monopol deoarece prețurile sunt dictate de un singur actor, iar restul găștii sunt doar urmăritori ai prețurilor impuse de OMV Petrom.

Gâsca cu ouă de aur - Petrom - a început să dea rateuri

   472 de milioane de euro a fost profitul net înregistrat de Petrom în anul 2014. Cifra poate părea mare, dar este cu 57% mai mică decât cea înregistrată în anul 2013 ( 1,09 mld. euro). De la privatizarea acestei companii, profitul mediu anual a fost de 590 mil. de euro.

Top 10 cele mai mari țepe date de guvernele din 2000 încoace

   România este țara unde țeapa își are rostul ei, indiferent dacă ești sau nu vinovat de ceva. Din 1990 încoace, diversele guverne s-au organizat pe principiul țepelor - cu cât mai mare, cu atât mai bănoasă pentru ei și dureroasă pentru restul. De țepele anilor `90 m-am ocupat în trecut, acum încerc să fac o ierarhie a celor de după 2000.

Legea nesimțirii perfect inelastice la carburanți

   Trei ciori negre, așa arată tiparul apărut pe harta cotațiilor petrolului la time-frame-ul de o lună. Ce semnifică acest tipar? Semnifică o continuare a trendului de scădere pe piața ținută sub papuc de OPEC. De ce scade petrolul?

Mărinimia Petrom se numără-n bănuți, la propriu

   Veniturile medii lunare ale unui salariat anul trecut erau de 1090 lei, cheltuielile aceluiași salariat fiind de 967 de lei. Salariatului nostru din statistică  îi rămâneau 123 de lei lunar în medie, iar tot anul trecut, Georgică, să-i zicem, a avut un profit de 1476 lei.

Petrom în ultimii 13 ani

   Sănătatea unei economii este dată nu numai de dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii, ci și de capacitatea acesteia de a  crea și susține companii mari, companii ce pot constitui fundamentul expansiunii economiilor naționale în perioadele de creștere și, totodată, pot rezista la presiunea exercitată de climatul recesiunii, asigurând, în același timp, o sursă sigură de venituri atrase la buget.