Social Icons

joi, 18 iunie 2020

Cât se cheltuie în statele UE cu pensiile

Topul statelor UE după alocările pentru plata pensiilor
   Peste 27% din totalul cheltuielilor bugetare de la nivelul statelor UE se duce pe plata anuală a pensiilor. În această categorie de cheltuieli intră toate formele de pensionare (limită de vârstă, anticipată, pe caz de boală, etc.). Asta ne arată datele Eurostat aferente anului 2017, cele de dată mai recentă, adică  din 2018, fiind doar parțiale.

   Deci, la nivelul anului 2017, din totalul cheltuielilor bugetare în valoare de aproape 7.078 miliarde de euro de la nivelul tuturor statelor comunitare, inclusiv Marea Britanie, 1.929 miliarde de euro se duceau către plata pensiilor (27,2% - vezi tabelul din imagine). Trebuie precizat că, în 2017, totalul cheltuielilor bugetare, incluzându-le pe cele ale guvernelor centrale și cele ale autorităților locale, reprezentau 45,9% din PIB-ul statelor comunitare (15.412 mld. euro). 

   Cele mai mari alocări din UE pentru plata pensiilor se înregistrau în Grecia (34,8% din cheltuielile bugetare), Italia (32,4%), Portugalia (31,2%), Spania (30,2%) și Olanda (29,5% - vezi tabelul din imagine).
   La polul opus, cele mai mici alocări pentru plata pensiilor se înregistrau în Lituania (20,2% din cheltuielile bugetare), Malta (20,1%), Estonia (19,5%), Letonia (19,2%) și Ungaria (17,2%). 

   România, cu un total al cheltuielilor bugetare de 62,8 miliarde de euro (33,5% din PIB), aloca pentru plata pensiilor în anul 2017 puțin peste 15 miliarde de euro, adică 23,9% din totalul cheltuielilor bugetare. Evident, suntem sub media de 27,2% de la nivelul UE, dar în rândul statelor estice ex-comuniste suntem pe locul doi ca procent de alocare, după Polonia (26,6% - vezi tabelul din imagine). 

   Acest procent relativ ridicat de alocare al României între statele ex-comuniste comunitare dă apă la moară adversarilor măririlor de pensii. În mintea multor demagogi, procentul de 23,9% din totalul cheltuielilor bugetului consolidat alocat plății pensiilor e suficient, mai ales că ne situăm deasupra majorității economiilor estice. 
   Bineînțeles că adversarii măririi pensiilor n-au dreptate, pentru că diavolul se ascude de obicei în detalii, iar detaliu omis cel mai adesea de acești demagogi, aflați în funcții publice plătite cu mulți bani, ce intră și în categoria pensiilor speciale, e faptul că de mai bine de două decenii nu reușim să colectăm mai mult de 30% - 33% din PIB la buget, iar cheltuielile bugetare, ținând seama de un deficit rezonabil, rar depășesc nivelul de 35% din PIB.

   Avem unul din cele mai slabe Fiscuri din UE, atunci când e să cuantificăm veniturile bugetare ca pondere în PIB și, implicit, avem și una din cele mai mici ponderi ale cheltuielilor bugetare în PIB. Dacă ANAF-ul nostru s-ar fi făcut treaba mediocru și ne-am fi permis o pondere a cheltuielilor bugetare în PIB la nivelul mediei comunitare, adică de 45,9%, atunci în loc de 62,8 miliarde de euro, am fi avut cheltuieli ale bugetului consolidat de 86,2 miliarde euro, adică cu peste 23 miliarde de euro în plus. În aceste condiții, cele 15 miliarde de euro alocate pensiilor ar fi reprezentat 17,4% din cheltuielile bugetare, ceea ce ne-ar fi coborât pe penultimul loc în UE, în urma noastră, cu un procent alocat mai mic, fiind vecinii maghiari (17,2% din cheltuielile bugetare - vezi tabelul din imagine).
   Vecinii maghiari alocă procentual puțin pentru plata pensiilor, dar veniturile lor bugetare și, implicit, cheltuielile sunt mult mai mari decât ale noastre, situându-se peste media UE, pentru că Fiscul lor chiar își face treaba .

   Toată tevatura cu mărirea pensiilor însoțite din plin de avertismentele date de unii eterni sinecuriști din funcții publice ține doar de voința politică. E clar că ANAF-ul nostru nu va rupe norii în materie de colectare în următorii ani, cum n-a rupt norii nici în ultimele decenii, dar poate se încearcă să se schimbe ceva în această instituție, pentru că ea e principala frână a dezvoltării României. Dacă ANAF-ul și-ar face treaba la nivelul vecinilor maghiari ar fi bani de toate, de pensii, de autostrăzi, de contracte cu dedicație, de șpăgi, de orice, pentru că vorbim de zeci de miliarde de euro în plus la buget. Marii noștri sinecuriști de la BNR sau ASF sau de la alte instituții cu conduceri numite politic ar trebui să pună tunurile pe ANAF și nu pe amărâții ce speră din toamnă la o pensie de 250 de euro.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates