În luna august a anului curent, datoria publică a României, calculată după metodologia UE, era de 291,1 miliarde de lei, adică 37,4% din PIB.
Cu un asemenea procent al datoriei în PIB, România e printre cele mai puțin îndatorate state din UE, în urma noastră, cu un grad mai mic de îndatorare, fiind doar patru state (Luxemburg, Estonia, Bulgaria și Danemarca - accesează datele Eurostat aici).
Față de începutul anului, datoria publică calculată după metodologia UE a crescut cu 12,1 miliarde de lei (de la 286 la 291,1 mld. lei - vezi tabelul din imagine). Ca pondere în PIB însă, datoria a scăzut, de la 37,6% la 37,4% din PIB.
Ministerul de Finanțe calculează datoria publică și după metodologia proprie. Datele datoriei publice după metodologia românească ne arată o sumă mai mare în dreptul acesteia (348,7 miliarde lei în august anul curent). Diferența dintre datoria calculată după metodologia UE și cea după metodologia românească era de 50,6 miliarde lei (348,7 față de 291,1 mld. lei - vezi tabelele din imagine). Ponderea datoriei publice calculate după metodologia românească în PIB era în luna august de 41,7%.
În primele opt luni ale anului, datoria publică calculată după metodologia românească a crescut cu 9,2 miliarde lei, sumă semnificativ mai mică decât creșterea după metodologia UE (12,1 mld. lei).
Atunci când unii analiști atenționează că ne crește datoria cu un ritm nemaivăzut nu se găsește nimeni să-i întrebe despre ce metodologie vorbesc, pentru că, după cum reiese din date, e o diferență semnificativă între cele două metodologii.
Cât de mult a crescut datoria față de anii anteriori?
După metodologia UE, creșterea datoriei publice în primele opt luni ale anului (12,1 mld. lei) e cea mai mare din 2012 încoace. În 2015 și 2016, în primele opt luni ale anului datoria a scăzut, dar la final de an s-au înregistrat creșteri față de începutul de an (vezi tabelul din imagine).
Dacă analizăm situația datoriei la sfârșit de ani din 2012 încoace, dar și deficitul asumat, atunci creșterea de 12,1 miliarde de lei din primele opt luni ale anului va fi mult mai mare la final de an, apropiindu-se sau chiar depășind 30 de miliarde de lei, nivel care ar fi cel mai mare din 2012 încoace.
Guvernul și-a asumat un deficit de aproape 3% din PIB (aproape 25 mld. lei). Asta înseamnă că până la final de an se va mai împrumuta cu aproape 18,5 mld. lei pentru a atinge deficitul propus (în august, deficitul bugetar era de 6,5 mld. lei). Cele 18,5 miliarde și cu creșterea de 12,1 miliarde lei a datoriei publice după metodologia UE vor duce creșterea anuală a datoriei la peste 30 miliarde lei
După metodologia românească, datoria publică a crescut cu 9,2 miliarde de lei în primele opt luni. E cel mai mare nivel din 2013 încoace (vezi tabelul din imagine).
Guvernul nu urmărește o țintă anume de creștere a datoriei în cadrul acestei metodologii, pentru că deficitul se calculează ținând cont de metodologia UE. E clar că și după metodologia românească, datoria publică e e setată la opt luni să atingă un maxim de creștere anuală din ultimii cinci ani.
Partea proastă e că această creștere a datoriei nu vine în perioadă de criză, ci într-o perioadă de avans economic. Partea și mai proastă e că, banii împrumutați nu s-au îndreptat către partea de dezvoltare (investiții), ci către partea de funcționare, adică salarii, pensii și alte cheltuieli de susținere a sectorului de stat.
Cu un asemenea procent al datoriei în PIB, România e printre cele mai puțin îndatorate state din UE, în urma noastră, cu un grad mai mic de îndatorare, fiind doar patru state (Luxemburg, Estonia, Bulgaria și Danemarca - accesează datele Eurostat aici).
Față de începutul anului, datoria publică calculată după metodologia UE a crescut cu 12,1 miliarde de lei (de la 286 la 291,1 mld. lei - vezi tabelul din imagine). Ca pondere în PIB însă, datoria a scăzut, de la 37,6% la 37,4% din PIB.
Ministerul de Finanțe calculează datoria publică și după metodologia proprie. Datele datoriei publice după metodologia românească ne arată o sumă mai mare în dreptul acesteia (348,7 miliarde lei în august anul curent). Diferența dintre datoria calculată după metodologia UE și cea după metodologia românească era de 50,6 miliarde lei (348,7 față de 291,1 mld. lei - vezi tabelele din imagine). Ponderea datoriei publice calculate după metodologia românească în PIB era în luna august de 41,7%.
În primele opt luni ale anului, datoria publică calculată după metodologia românească a crescut cu 9,2 miliarde lei, sumă semnificativ mai mică decât creșterea după metodologia UE (12,1 mld. lei).
Atunci când unii analiști atenționează că ne crește datoria cu un ritm nemaivăzut nu se găsește nimeni să-i întrebe despre ce metodologie vorbesc, pentru că, după cum reiese din date, e o diferență semnificativă între cele două metodologii.
Cât de mult a crescut datoria față de anii anteriori?
După metodologia UE, creșterea datoriei publice în primele opt luni ale anului (12,1 mld. lei) e cea mai mare din 2012 încoace. În 2015 și 2016, în primele opt luni ale anului datoria a scăzut, dar la final de an s-au înregistrat creșteri față de începutul de an (vezi tabelul din imagine).
Dacă analizăm situația datoriei la sfârșit de ani din 2012 încoace, dar și deficitul asumat, atunci creșterea de 12,1 miliarde de lei din primele opt luni ale anului va fi mult mai mare la final de an, apropiindu-se sau chiar depășind 30 de miliarde de lei, nivel care ar fi cel mai mare din 2012 încoace.
Guvernul și-a asumat un deficit de aproape 3% din PIB (aproape 25 mld. lei). Asta înseamnă că până la final de an se va mai împrumuta cu aproape 18,5 mld. lei pentru a atinge deficitul propus (în august, deficitul bugetar era de 6,5 mld. lei). Cele 18,5 miliarde și cu creșterea de 12,1 miliarde lei a datoriei publice după metodologia UE vor duce creșterea anuală a datoriei la peste 30 miliarde lei
După metodologia românească, datoria publică a crescut cu 9,2 miliarde de lei în primele opt luni. E cel mai mare nivel din 2013 încoace (vezi tabelul din imagine).
Guvernul nu urmărește o țintă anume de creștere a datoriei în cadrul acestei metodologii, pentru că deficitul se calculează ținând cont de metodologia UE. E clar că și după metodologia românească, datoria publică e e setată la opt luni să atingă un maxim de creștere anuală din ultimii cinci ani.
Partea proastă e că această creștere a datoriei nu vine în perioadă de criză, ci într-o perioadă de avans economic. Partea și mai proastă e că, banii împrumutați nu s-au îndreptat către partea de dezvoltare (investiții), ci către partea de funcționare, adică salarii, pensii și alte cheltuieli de susținere a sectorului de stat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu