Cu cât ar spori bugetele locale dacă tot ce se colectează local ar rămâne acolo

   Din cele opt regiuni de dezvoltare, doar Oltenia ar fi dezavantajată dacă tot ce s-ar colecta la nivel local prin Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice (ce se suprapun pe cele opt regiuni de dezvoltare) ar rămâne la nivel local.

   Aproape 85% din bugetul centalizat e asigurat de ANAF. Restul reprezintă venituri atrase de la UE și alte venituri nefiscale. Anul trecut, ANAF-ul a colectat 196,8 miliarde de lei, dintr-un total al bugetului centralizat de 233,5 miliarde de lei (vezi aici și aici). 

   La nivel local, prin cele opt direcții generale regionale ale finanțelor publice, s-au colectat 105,5 miliarde de lei (conform datelor colectate din rapoartele de performanță ale acestor direcții pentru anul 2015, care includ și veniturile vamale - vezi tabelul din imagine). Restul sumelor colectate au fost realizate de DGAMC (Direcția Generală a Marilor Contribuabili), care administrează direct cele mai mari companii din economie (în 2015, numărul acestora a fost de 2.392 - vezi aici; anul acesta lista e mai mică - vezi aici). Așa se formează veniturile bugetului centralizat.

   Componentele principale ale bugetului centralizat sunt: bugetul de stat, bugetul administrațiilor locale (bugetele locale), bugetul asigurărilor sociale (pensiile în principal), bugetul asigurărilor de sănatate, bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetele altor companii finanțate integral sau parțial de la buget (de ex.: CNADNR). Între aceste bugete se fac transferuri de sume pentru echilibrarea lor (vezi aici). 

   Anul trecut, administrațiile locale au avut un buget total, conform datelor Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale (vezi aici) din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, de 61,44 miliarde lei (suma netă, după ce s-au scăzut toate transferurile). La nivel regional, prin cele opt direcții regionale ale ANAF, care administrează contribuabilii mici și mijlocii, s-au colectat 105,5 miliarde de lei.

   Dacă bugetele locale ar primit cât se colectează la nivel local, căzând în sarcina bugetului de stat toate cheltuielile cu serviciile centralizate, pensiile și companiile finanțate integral sau parțial de la buget, atunci suma ar trebui să fie mai mare cu peste 44 miliarde lei, deci cu 71% mai mare. Asta ar însemna cu adevărat descentralizare. 

   Bugetul de stat s-ar finanța integral din ceea ce se colectează de la Marii Contribuabili și din alte venituri atrase la la UE sau alte surse. Oricum, ceea ce se colectează de la Marii Contribuabili (marile companii din economia națională) e mult mai puțin față de ceea ce se colectează în marile economii (45% din veniturile fiscale la noi față de 60% - 70% în economiile puternice). Deci, dacă puterea centrală vrea mai mulți bani, trebuie să ia marile companii la bani mărunți.

  Care ar fi cele mai favorizate și cele mai defavorizarte regiuni în cazul în care veniturile colectate la nivel local s-ar întoarce integral la bugetele locale?

   Regiunea București-Ilfov ar primi în plus 29,4 miliarde de lei. Această regiune a contribuit cu 37% din veniturile colectate la nivelul direcțiilor regionale ale finanțelor publice, și nu vorbim de marile companii, care, așa cum am spus, sunt administrate direct de DGAMC. 

   Anul trecut, 1.071 de mari companii din totalul de 2.392 administrate de Direcția Generală a Marilor Contribuabili erau din București și Ilfov, deci, procentul total al taxelor colectate în această regiune sare probabil de 40% din sumele totale colectate de ANAF. 

 Dacă tot ce s-ar colecta la nivel local ar merge către bugetele locale (primării și consilii județene), în cazul regiunii București-Ilfov, bugetele locale ar înregistra un spor de 306% (39,01 miliarde de lei față de 9,6 miliarde de lei - vezi tabelul din imagine).

   Cea mai defavorizată regiune ar fi Oltenia. În regiunea sud-vest Oltenia, DGRFP Craiova a colectat anul trecut 5,78 miliarde de lei. Bugetele locale din această regiune (primării de orașe, comune, municipii și consiliile județene) au avut venituri totale de 6,09 miliarde de lei (vezi tabelul din imagine). Dacă s-ar aplica regula alocărilor în fucție de colectare, atunci bugetele locale din această regiune ar scădea cu suma de 314 milioane lei (-5,02%).

   Regiunea Sud-Est ar fi a doua regiune favorizată după regiunea capitalei, veniturile bugetelor locale înregistrând un spor de 74,5% (5,4 miliarde de lei - vezi tabelul din imagine). 

   Sporuri importante ale veniturilor administrațiilor locale s-ar mai înregistra în regiunile Centru (+49,5%), Vest (+40,1%) și Nord-Vest (+30,5%). În regiunile Nord-Est (+3,1%) și Sud Muntenia (+9,6%) sporurile veniturilor ar fi mai mici.

   Trăgând linie, marii câștigători ai unei descentralizări reale, ce asigură resurse regiunilor, ar fi regiunile capitalei și cea de Sud-Est, în care județul Constanța joacă un rol determinant. Marele perdant ar fi regiunea Olteniei.