Social Icons

marți, 26 ianuarie 2016

Rivalități locale. Cine câștigă bătălia economică

Suceava vs. Botoșani, Brăila vs. Galați, Arad vs. Timiș, Sibiu vs. Brașov, Bacău vs. Iași, Timiș vs. Cluj - Cine câștigă bătălia economică?
   Rivalitățile locale din România stârnesc, de cele mai multe ori, amuzamentul celor neimplicați. Sucevenii au un dinte împotriva botoșănenilor, brăilenii au o dispută de mai multe decenii cu gălățenii, arădenii contestă supremația timișorenilor în Banat, Bacăul își dispută cu Iașul supremația economică în cea mai săracă regiune a țării, Sibiul se vrea capitala regiunii Centru, clujenii contestă statutul Timișului de lider economic al provinciei, iar bucureștenii sunt contestați de toată lumea.
Cele mai multe dispute au la origine motive ce țin de competiția economică. Din acest motiv, am încercat să realizăm o comparație a indicatorilor economici. Datele indicatorilor au fost preluate din statisticile INS, din comunicatele Comisiei Naționale de Prognoză și din statisticile Direcției Politici Fiscale și Bugetare Locale (vezi datele din imagine).

   Suceava vs. Botoșani

   „Țara paielor” -  acesta este denumirea dată județului Botoșani de către cei din Suceava, mai ales de cei din partea bucovineană a județului. Denumirea vine de la culturile de grâu și alte cereale din estul județului Botoșani. Folosirea intensivă a chirpiciului pentru construcția caselor e un alt motiv pentru această denumire și pentru miștourile bucovinenilor la adresa botoșănenilor. Râca între cele două județe s-a dezvoltat mai ales după anii `50, când, odată cu industrializarea orașului Suceava, mulți botoșăneni au migrat în oraș, în special în cartierul Burdujeni, unul din cartierele rău famate ale Sucevei. Cum se întâmplă de fiecare dată, cei ce migrează sunt primiți cu răceală de localnici. Același fenomen s-a întâmplat în aceeași perioadă, la o scară mai mare, în urma migrației din zona Moldovei către București și Ardeal.
  Dacă e să comparăm indicatorii economici luați în calcul (vezi datele din imagine), datele nu ne arată o diferență majoră de dezvoltare economică. Diferența de PIB pe locuitor e de doar 3,3 mii lei, fiind mai mică decât diferența de PIB pe locuitor între Suceava și Iași (5,2 mii lei). Șomajul este mai mare în Suceava decât Botoșani, iar salariul mediu net lunar era mai mare în „Țara paielor” decât în Suceava. Râde ciob de oală spartă, cam așa s-ar putea rezuma atitudinea bucovinenilor (vezi aici statistici mai detaliate).

   Galați vs. Brăila

   Rivalitatea dintre cele două orașe se transpune și la nivel de județ. Unii fixează această rivalitate  în timpurile medievale, când Ștefan cel Mare a atacat Brăila. Alții o fixează în perioada industrializării, când Galațiul ar fi fost favorizat, în detrimentul Brăilei. Cert e că există o rivalitate la nivel de județ și, mai ales, la nivel de orașe. Totuși, trebuie spus că orașul Galați a fost întotdeauna mai mare decât Brăila în ceea ce privește numărul populației. Astfel, în 1860, la recensământul desfășurat, populația orașului Galați era de 26 mii de locuitori, în vreme ce populația Brăilei era de 15,8 mii de locuitori. Șapte decenii mai târziu, la recensământul din 1930, populația orașului Galați era de 101 mii de locuitori, iar a Brăilei de 68 mii de locuitori. Așadar, nu vorbim de o favorizare în procesul industrializării fără un raționament de ordin demografic.
   Datele indicatorilor economici ne arată că județul Brăila ia fața Galațiului în materie de PIB pe locuitor. Diferența e infimă și intră în marja de eroare (26,24 mii în Brăila față de 26,13 mii în Galați, conform ultimei prognoze a CNP). Șomajul în Brăila e mai mic decât în Galați, dar și salariul mediu net e mai mic decât în orașul moldav (vezi datele din imagine). Disputa dintre cele două județe e câștigată la mustață de Brăila.

   Bacău vs. Iași

    Disputa dintre cele două județe e de dată mai recentă, datând, se pare, din ultimii ani ai comunismului și din perioada tranziției. Bacăul amenința supremația economică a Iașului în trecut, dar acum nu mai e cazul (vezi aici cât a decăzut economia Bacăului). După căderea industriei chimice și petro-chimice din Bacău, supremația economică a Iașului în cea mai săracă zonă din țară a rămas de necontestat. E ceva să fii chior în țara orbilor. Datele indicatorilor economici ne arată că Iașul conduce la PIB pe locuitor, rată a șomajului și nivel al salariului net (vezi datele din imagine). Disputa dintre cele două județe s-a tranșat, mai ales, odată cu falimentarea RAFO.

   Sibiu vs. Brașov

   Sibiul și Brașovul au ceva de împărțit de aproape un deceniu. Cauza acestei rivalități o reprezintă traseul autostrăzii și statutul de capitală regională, în cazul că se va face cândva regionalizarea. Deocamdată, Sibiul și-a adjudecat autostrada. Deținerea titlului de Capitală Culturală și axarea investițiilor pe coridorul 4, în locul autostrăzii Transilvania, sunt atuurile Sibiului în cazul unei puțin probabile regionalizări. Economic, disputa dintre cele două e tranșată în favoarea Brașovului, dacă e să ne ghidăm după indicatorii economici selecționați (vezi datele din imagine), dar nimic nu e bătut în cuie pentru viitor.

   Timiș vs. Arad 

   Supremația economică în Banat e tranșată net în favoarea județului Timiș. PIB-ul pe locuitor, rata șomajului, salariul mediu net sunt argumentele ce tranșează disputa ăn favoarea Timișului. Aradului îi rămâne să se lupte pentru supremația la fotbal, dacă UTA va promova în prima ligă.

   Timiș vs. Cluj

   Banatu-i fruncea, dar Ardealul e mintea - așa spune o zicală din Banat, cu un adaos (partea cu mintea) din Ardeal. Până în urmă cu un deceniu, părea că din disputa de capitală economică a provinciei între Timiș și Cluj, fruncea are de câștigat. Lucrurile nu mai sunt atât de clare în prezent. Clujul a recuperat din distanța ce-l separa de Timiș (vezi aici datele detaliate). În prezent, Timișul conduce la capitolul PIB pe locuitor și rată a șomajului, dar pierde în privința salariului mediu net (vezi datele din imagine). Deocamdată, Timișul câștigă disputa cu județul Cluj, dar, având în vedere evoluțiile din ultimii ani, meciul poate avea un alt rezultat peste câțiva ani.

   București vs. România

    Mitici, șmecheri, aroganți, sunt câteva dintre calificativele primite cu dărnicie de cei din București, de la cei din restul țării. Țara miticilor - București - reprezintă 9,3% din populația țării și produce 24,5% din PIB-ul național. Un mitic produce un PIB de 2 ori mai mare decât un timișorean, de 2,5 ori mai mare decât un sibian, de 3,5 ori mai mare decât un brăilean și de 5,2 ori mai mare decât un botoșănean. Dacă scoatem șmecherii de București din ecuație, PIB-ul pe cap de locuitor de la nivel național ar fi de 29,56 mii lei, față de 35,47 mii cât este atunci când sunt incluși. Salariile aroganților din capitală sunt cele mai mari din țară (2.533 lei față media națională din septembrie de 1.833 lei - vezi datele din imagine). Miticii câștigă lupta cu restul țării și viitoarele meciuri riscă să se termine la diferență de scor și mai mare, dacă nu se schimbă ceva în materie de politici economice (vezi aici cum a evoluat economia Bucureștiului față de restul județelor în ultimii 20 de ani).


Un comentariu:

  1. O analiza excelenta !😀
    Tipic romaneasca!!!
    Tipic pentru bloggerii din romania pasionati de economie!
    Deci ca sa rezumam !
    Ai o comunitate ...bugetul national baga un purcoi de bani in infrastructura ei, ii da o groaza de fonduri pentru organizarea unei manifestari care iti da vedere internationala si rezultatele economice la toate capitolele sunt sub rezultatele comunitqtii de lanaga ea.
    Numarul de turisti e in scadere de la an la an, aeroportul facut tot din bugetul national transporta cam 200000 de pasageri anual singurul noroc este FITS ( cu fonduri de la Guvern care aduce cam 70 000 de turisti pe seara deci in 9 zile depasind numarul de innoptari anuale.
    Habar nu am am de ce dar astea sunt rezultatele acelei comunitati
    Asta ar fi interesant de dezbatut ca un caz particular !
    De ce la atatea resurse alocate acolo rezultatele economice sunt sub rezultatele comunitatii de langa
    Poate noi am gresit alegand culoarul european pe acolo ( poate Radu Vasile care era din Valcea , poate Traian Basezcu care ..) sa nu aud povestea ca CE a facut asta!
    Dupa cum nu vreau sa aud ca alegerea CCE este o competitie internationala
    Fiecare tara are un loc alocat din 14 in 14 ani
    Asta ar fi un subiect , eficientizarea investitiilor din Romania!
    Pana atunci noi traim din iluzii si nu din cifre!



    Ma rog uite iti dau un link al unui blogger pasionat de turism care spune totul de ce nu merge tara asta cand te bazezi pe analize facute de bloggeri.
    " razvanpascu.ro Veniti cu mine in Japonia"
    Fara suparare !


    Si cu toate astea cu mandrie proletara

    RăspundețiȘtergere