Dă, Doamne, să câștig la loto !

   Joi și duminică, astea sunt zilele în care visele de îmbelșugare freamătă mințile năucite de criza banilor insuficienți. Joi e ziua soft, însă duminica face hardul crizatului s-o ia razna. După un ritual de dinainte stabilit, bipedul destabilizat de efectele harababurii economice se duce glonț la biserica din cartier.
   Acolo simte el că efectele a unuia sau chiar doi Tatăl nostru, compilat cu vreo trei acatiste, dintre care unul pentru morți, altul pentru nefericiții aflați în viață ce încă n-au câștigat la loto și, să nu uităm pe cel mai important și anume cel pentru noroc, noroc dacă se poate cât mai repede, respectiv duminica asta pe la șapte și ceva, exact la extragerea 6 din 49.

   Și de dă domnu să câștige ... păi atunci să vezi trai neneacă! După ce va face donațiile de rigoare pentru biserica al cărei prag l-a trecut în ultimul timp mai des decât cel al cârciumei din cartier, mai ales după ce reportul ajunsese la ordinul milioanelor de euro, sumă îndeajuns  să-l facă să nu mai aibă somn liniștit și să-și socotească bericile date pe gât la vreme de vară în variante jucate. Că de aia a cam rărit-o cu amicii de partide vânătorești ce aveau ca trofeu berea de doi litri la pet, sorbită mai abitir decât soarbe un pelican plevușca dintr-un ochi de apă. Și după ce le ia case la copii. Să fie și ei ca toți oamenii. Păi nu?  Să aibe și ei casă în Bragadiru, cu una-două mașini și, se știe, cu ceva mălai la bancă. Deci după toate astea, o să-și facă o nuntă de argint de să moară toate țațele de pe scară. Că nu i-a făcut nuntă de argint nevestisii acu trei sau patru ani când a fost timpul, dar las, dacă nu trage una acum de rămân toți cu gura căscată.

   Și după toate aste lucruri ferice își pune restu de bani la CEC și trăiește numai din dobândă. Mai dă ceva la copii, mai face câte-o cinste la amici, dar nu prea des că se învață și ... poate-și bagă dosarul de pensionare anticipată.

   Ce nu știe bipedul navetist între cârciuma cartierului și biserica ce deservește același areal e că unii au câștigat la loterie fără să fie nevoie măcar să joace . Și câștigă în continuare, tot fără să joace și fără de știința evlavioșilor de duminici ce contribuie la reporturile însemnate. Și nu, nu e vorba de amărâții de angajați ce-și pierd duminicile pentru ca gogomanii, printre care se numără și subsemnatul, să poată să-și încerce norocul la poturi. Nu e vorba nici măcar de directorașii proptiți de partidele cu pedigree-ul actualizat după alegeri. E vorba de toate fețele ce ne-au râs de pe afișele electorale pentru ca mai apoi să ne râdă și în nas și care indiferent de orientare (de parcă la noi ar exista orientări diferite), au călărit Compania Loteria Română și-au făcut exact opusul lui Harap Alb, transformând un armăsar într-o mârțoagă, dându-i de mâncare contracte nefericit negociate.

   Cifrele din tabelul de mai sus sunt actualizate prin inflatare pentru a avea o imagine cât mai corectă asupra indicatorilor supuși atenției. La final vor fi prezentate valorile nominale. Valorile corespunzătoare anilor 2003, 2004 și 2005 au fost supuse denominării ce a avut loc în anul 2005.

   Așadar, avem un monopol pe care responsabilii zilei l-au administrat prin niște marionete bune de semnat contracte cu diverși urmași de-a lui Platon. Avem de asemenea, o companie ce-a fost în parte înstrăinată prin operațiunea celei de-a doua cuponiade, în urma căreia niște băieți s-au făcut stăpâni pe acțiuni ale unor companii profitabile în numele unei așa-numite despăgubiri ale proprietarilor de dinainte de comunism și care poartă numele pompos de Fondul Proprietatea. Și mai avem totodată un cârd de vulturi hoitari ce roiesc în jurul companiei asigurându-se că tot ce este nevoie pentru funcționarea acesteia se face pe sume deșănțate, de zici c-avem de-a face cu NASA și nu cu o companie de rând. Toate aceste le avem în cadrul Loteriei Române și toate constituie cercurile de interese gravitaționale ale unora sau altora dar, sigur sub oblăduirea binevoitoare a guvernelor ce sunt sau au fost.
   Fauna ce mișună în jurul acestui monopol face profiturile din mici să devină și mai mici, de zici c-avem de-a face cu o companie ce acționează într-un mediu normal concurențial și la orice colț de stradă găsești o nouă loterie înființată. Scăderea profiturilor de peste șase ori, chiar în condițiile diminuării cu o treime a cifrei de afaceri nu poate explicată ca fiind rezultatul condițiilor existente pe piață ci prin eșecul politrucilor numiți să administreze un „monopol !!!”.

   Între Ogică și Dan Diaconescu, pe de o parte, și marionetele numite pe post de manageri la această companie, pe de altă parte, există similitudini revelatoare, în sensul că priceperea la alegerea numerelor câștigătoare la super-biletul jucat la OTV de Ogicii conaționali cu Ogică pe post de alegător de numere e la fel ca priceperea în administrarea unui monopol de către toți directorii de până acum ai Loteriei. În ambele cazuri nu s-a bifat nici măcar un număr câștigător. Dar lasă, că e report și duminica viitoare!