Social Icons

joi, 21 iunie 2018

Care sunt cele mai industrializate, agrare și digitalizate județe ale României

Cum arată topurile celor mai industrializate, agrare, terțializate și digitalizate județe
   Economia Românii nu mai e demult una bazată pe industrie, ponderea acesteia în PIB fiind de 24%, cu mult sub sectorul serviciilor (56% din PIB în anul 2017). 

   Totuși, chiar și cu această pondere scăzută a industriei în economie, dacă ne raportăm la ultimii ani din perioada comunistă (45% - 47% din PIB), anul trecut eram pe locul trei între statele comunitare în privința aportului sectorului industrial la PIB (vezi aici), state precum Germania, Franța, Italia, adică motoarele economice și industriale ale UE, înregistrau ponderi mai mici decât noi ale industriei în PIB.

   La nivel de județe, ultimele date Eurostat privind valoarea adăugată brută (VAB) la nivel de activități economice sunt din anul 2015 (INS-ul nostru publică doar datele la nivel de regiuni). 
   În acel an, conform acestor date, ponderea valorii adăugate din industrie în PIB era de 24,1%, ponderea valorii adăugate din agricultură era de 4,2%, construcțiile dețineau o pondere de 5,9%, iar sectorul serviciilor era majoritar, cu o pondere a valorii adăugate de 53,8% din PIB (restul de 12,1% din PIB țineau de impozitele nete pe produs). Datele ne permit și individualizarea valorii adăugate brute la nivel de activități de servicii precum cele din IT&C (5,1% din PIB), dar și cele ce se suprapun în cea mai mare parte pe sectorul public (9,8% din PIB - vezi tabelul din imaginea 2).

   Cum arată topul celor mai industrializate județe?

   Dacă ne referim la aportul județelor la valoarea adăugată brută din industrie (38,6 mld. euro), atunci topul județelor e condus de capitală (5,9 mld. euro), urmată de Prahova (2,9 mld. euro), Constanța (2,4 mld. euro), Timiș (2,3 mld. euro) și Argeș (1,5 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 1). Capitala și aceste 4 județe contribuie cu 39% la valoarea adăugată brută din industrie.

Care sunt cele mai industrializate, agrare și digitalizate județe ale României   Topul județelor după ponderea valorii adăugate brute în PIB-ul județean ne arată o altă ierarhie. Prahova, cu o pondere a valorii adăugate în industrie de 45,8% din PIB-ul județean e economia locală ce se bazează cel mai mult pe această ramură. În acest top urmează județele Argeș (35,4% din PIB-ul județean), Alba (33,5%), Constanța (33,1%) și Dâmbovița (32,9% - vezi tabelul din imaginea 2). 
   Capitala, cu o pondere de doar 14,8% a industriei în economia locală, e pe penultimul loc în topul județelor, depinzând cel mai puțin de această ramură a economiei. 

   Din cele două raportări (ponderile industriei în economia națională și în cea locală), ne rezultă că județele Prahova, Constanța și Argeș sunt cele mai industrializate județe ale României.

   Care sunt cele mai agrare județe?

   Timișul (288 mil. euro), Doljul (248 mil. euro), Călărașiul (245 mil. euro), Brăila (242 mil. euro) și Suceava (239 mil. euro - vezi tabelul din imaginea 1) sunt județele cu cel mai mare aport la valoarea adăugată produsă la nivel național în agricultură (6,7 mld. euro; 4,2% din PIB).

   Cea mai dependentă economie județeană de sectorul agricol e cea a Călărașiului, 16,5% din PIB-ul acestui județ reprezentând valoarea adăugată din agricultură. Ne dăm seama că un an agricol prost are un impact semnificativ în economia acestui județ. În topul dependenței de sectorul agricol urmează județele Ialomița (15,7% din PIB-ul județean), Brăila (14%), Botoșani (12,1%) și Tulcea (11,9% - vezi tabelul din imaginea 2).

   Conform celor două criterii, putem aprecia că județele Călărași și Brăila sunt cele mai agrare județe ale României.

   Unde e cel mai dezvoltat sectorul construcțiilor?
   
   Capitala (2,6 mld. euro), Constanța (528 mil. euro), Cluj (446 mil. euro), Prahova (406 mil. euro) și Brașov (368 mil. euro - vezi tabelul din imaginea 1) sunt pe primele locuri în ceea ce privește aportul la valoarea adăugată din construcții la nivel național.

   Topul județelor după ponderea construcțiilor în PIB-ul local ne arătă că Bacăul e pe primul loc (112% din PIB-ul județean), urmat de județele Mehedinți (10,2%), Brăila (8,8%), Gorj (8,2%) și Galați (7,8% - vezi tabelul din imagine). 

   Cum între cele două ierarhii nu există mare legătură, putem lua prima ierarhie, adică ponderea în valoarea adăugată a construcțiilor la nivel național, ca indicator al dezvoltării sectorului construcțiilor.

   Ce economii județene sunt cele mai terțializate (depind cel mai mult de sectorul serviciilor)?

   Economia României e cu mult în urma economiilor vestice în privința ponderii sectorului serviciilor în PIB (54% față de o medie cuprinsă între 70% și 80%). Procesul de terțializare a economiei noastre va continua în deceniul sau deceniile următoare. 
   Puțin sub o treime din valoarea adăugată a serviciilor în economia românească era produsă la nivelul capitalei (26,8 din 86,2 mld. euro). După capitală, cu valori adăugate mult mai mici, urmează economiile județelor Cluj (4,3 mld. euro), Timiș (3,8 mld. euro), Constanța (3,3 mld. euro) și Iași (3 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 2).

   66,7% din PIB-ul produs în capitală e reprezentat de valoarea adăugată brută din activitățile de servicii. Ponderi mari ale serviciilor în economiile locale se mai înregistrau în județele Giurgiu (62,3% din PIB-ul județean), Iași (61,3%), Cluj (61,1%) și Ilfov (59,6% - vezi tabelul din imaginea 2).

   Pe baza acestor două ierarhii, putem aprecia că economiile capitalei, Clujului și Iașului sunt cele mai terțializate economii locale din țară.

   Cum arată topul celor mai digitalizate județe?

   58% din valoarea adăugată din activitățile IT&C era produsă în capitală în 2015 (4,6 din 8,1 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 1). La distanță mare, urmează județul Cluj (709 mil. euro) și județele Timiș (515 mil. euro), Iași (293 mil. euro) și Brașov (286 mil. euro).

   Ca pondere a IT&C-ului în economia locală, diferențele dintre capitală și restul județelor sunt mult mai mici. Astfel, în 2015, IT&C-ul avea o pondere de 11,6% în PIB-ul capitalei, de 10,1% în PIB-ul județului Cluj, de 6,8% în PIB-ul Timișului, de 6,4% în PIB-ul Ilfovului și de 6% în PIB-ul Iașului (vezi tabelul din imaginea 2).

   Din aceste date, rezultă că economiile locale cele mai digitalizate sunt cele ale capitalei, Clujului și Timișului.

   Care sunt cele mai bugetare județe?

   Activitățile de administrație publică, apărare, educație sănătate și asigurări sociale publice, adică cea mai mare parte din sectorul public, contribuiau cu 9,8% la PIB-ul din 2015. 21% din valoarea adăugată în sectorul public era produsă în capitală (3,3 din 15,7 mld. euro).
   Topul județelor după contribuțiile la valoarea adăugată de sectorul public la nivel național se continuă cu Cluj (721 mi.euro), Iași (694 mil. euro),  Timiș (616 mil. euro) și Dolj (517 mil. euro - vezi tabelul din imaginea 1).

   După ponderea valorii adăugate de sectorul public în PIB-ul local, topul arată diferit. Vaslui (17,4% din PIB-ul județean), Mehedinți (15,6%), Botoșani (15,4%), Iași (14,2%) și Suceava (13,4% - vezi tabelul din imaginea 2), adică, cu excepția Iașului, cele mai sărace județe din țară, erau județele cu cele mai mari ponderi ale sectorului public în economiile locale.

   Din cele două topuri atât de diferite reiese faptul că județul Iași e cel mai bugetar județ din țară.

   Datele Eurostat ne arată că peste 50% din valoarea adăugată brută din industrie și 57% din cea din servicii e concentrată în sudul țării (Muntenia, Oltenia și Dobrogea). De altfel, cele trei regiuni realizau peste 55% din PIB-ul național în anul 2015. 
   Împreună cu regiunea Moldovei (cele opt județe), ceea ce se suprapune în cea mai mare parte pe suprafața ocupată de Vechiul Regat (inclusiv județul Suceava) avea o pondere de aproape 68% din PIB-ul național în 2015. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates