Social Icons

joi, 17 mai 2018

România are una din cele mai scăzute ponderi a salariaților în populația ocupată dintre statele UE

Topul statelor UE după ponderea salariaților în populația ocupată
   Cu o pondere de 74,9% a salariaților din economie în populația ocupată, România se află pe antepenultimul loc din UE, în urma noastră, cu ponderi mai mici, fiind Bulgaria (73,3%) și Grecia (67%).

      Datele Eurostatului pentru anul trecut ne arată că, la o populație ocupată de 8,67 milioane, numărul total al salariaților din economia românească era de 6,49 milioane (inclusiv cei din forțele armate și din economia informală, adică cei ce lucrează la negru). 

   Ponderea salariaților în populația ocupată de la noi e mai ridicată decât în anul aderării la blocul comunitar (74,9% față de 68,7% - vezi tabelul din imaginea 1). Și la nivelul UE, ponderea salariaților în populația ocupată a crescut între 2007 și 2017 (de la 83,9% la 85%).

   Trebuie spus că, în populația ocupată, intră atât salariații din economie, cât și lucrătorii pe cont propriu, patronii și lucrătorii familiali neremunerați.  
   În totalul salariaților din economie intră toți salariații cu normă întreagă și parțială, salariații din forțele armate și personalul asimilat și salariații din  economia informală (la negru).
   Acești doi indicatori sunt utilizați în principal de statistica Eurostat și doar pe baza acestora putem face comparații corecte între state. 

   La noi, INS-ul calculează, pe lângă acești doi indicatori, efectivul de salariați din economie și numărul mediu de salariați, care sunt niște medii statistice obținute după eliminarea unor categorii de salariați și uniformizarea între salariații cu normă întreagă și parțială. Doar câteva state din est mai calculează acești indicatori, mulți statisticieni considerându-i depășiți. 
   De multe ori, mulți habarniști se raportează la acești indicatori, a căror valori sunt mai mici decât cele ale totalului de salariați (5,2 milioane pentru efectivul de salariați și 4,9 milioane pentru numărul mediu de salariați), și-i compară cu totalul salariaților din alt stat. Evident, discrepanța dintre România și statul respectiv e mult mai mare și comparația nu are nicio valoare statistică pentru că vorbim de indicatori diferiți

   Cum arată topul statelor UE după ponderea salariaților în populația ocupată?

   Suedia e țara comunitară în care se înregistra cea mai mare pondere a salariaților în populația ocupată în 2017 (95,9% - vezi tabelul din imaginea 1). Pe locurile doi și trei se aflau Luxemburg (93,9%) și Danemarca (93,9%).

   Noi (74,9%), vecinii bulgari (73,3%) și grecii (67%) eram pe ultimile locuri în acest topÎn cazul nostru, procentul scăzut e cauzat de numărul populației ocupate în agricultură (2,05 milioane), din care doar o mică parte (295,4 mii) intră în categoria salariaților. Asta înseamnă că 1,76 milioane de români sunt ocupați în agricultură, dar nu intră în categoria salariaților, putând fi patroni, lucrători pe cont propriu sau, cum cel mai probabil sunt cei mai mulți, pot fi lucrători familiali neremunerați.

   Dintre statele ex-comuniste comunitare, Ungaria are cea mai mare pondere a salariaților în populația ocupată (91% - vezi tabelul din imaginea 1). Populația ocupată în agricultură din această țară a fost de 255 mii în 2017, deci de opt ori mai mică decât a noastră, în condițiile în care populația ocupată totală de de 1,9 ori mai mică decât în România.

România are una din cele mai scăzute ponderi a salariaților în populația ocupată dintre statele UE
   Cum arată situația raportului între salariați și populație ocupată în funcție de sectoarele public și privat în statele UE?

   La nivelul UE, în 2017, 23,5% din populația ocupată ținea de sectorul public (54,4 mil. din 235,8 mil. - vezi tabelul din imaginea 2), aici intrând activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate și asigurări sociale publice. 
   La nivel de salariați, ponderea celor din sectorul public de la nivelul UE era de 26,1% (52,3 mil. din 200,5 mil.). E evident faptul că restul salariaților de la nivelul UE activau în mediul privat (73,9%; 148,2 din 200,5 mil. - vezi tabelul din imaginea 2)

    Pe state, cele mai mari ponderi ale populației ocupate în sectorul public se înregistrau în Suedia (34,1%), Danemarca (30,5%) și Belgia (30,5%), iar cele mai mici se înregistrau în Cehia (17,5%), Bulgaria (15,4%) și România (13,5%).
   În ceea ce privește salariații, cele mai mari ponderi ale sectorului public se înregistrau în Suedia (35,3%), Belgia (34,4%) și Danemarca (31,9%), iar cele mai mici în Luxemburg (20,3%), Cehia (20%) și România (17,8%).

   Cu cele mai mici ponderi ale populației ocupate în sectorul public (13,5%; 1,17 din 8,67 mil.) și a salariaților din sectorul public (17,8%; 1,16 din 6,49 mil. - vezi tabelul din imaginea 2), România are, în baza acestor date, cel mai subdimensionat sector public din UE

   Există o mare diferență la nivelul UE între ponderea salariaților din privat în populația ocupată în mediul privat și cea a salariaților din sectorul public în populația ocupată în sectorul public
   Astfel, la nivelul UE, ponderea salariaților din mediul privat în populația ocupată din sectorul privat era de 82,2% (148,2 din 180,4 mil.), iar a salariaților publici populația ocupată din sectorul public era de 94,2% (52,3 din 55, 4 mil. - vezi tabelul din imaginea 2).

   Suedia (94,1%) și Grecia (59,8%) sunt extremele topului privind ponderea salariaților din sectorul privat în populația ocupată din acest sector. România e pe antepenultimul loc în UE, cu o pondere de 71,2%.
   În cazul ponderii salariaților publici în populația ocupată în sectorul public, extremele topului sunt Suedia (99,3%) și Olanda (89%). La cest capitol, România e fruntașă (98,7%), situându-se pe locul trei în UE, după Suedia și Lituania (98,8%).

   Datele Eurostatului pentru anul trecut ne arată că suntem codași la câteva capitole, și anume la: ponderea salariaților în populația ocupată totală (cauza principală fiind populația ocupată în agricultură), ponderea populației ocupate și salariaților din sectorul public în populația ocupată totală și totalul salariaților din economie (e clar că avem un sector public subdimensionat) și la ponderea salariaților din sectorul privat în populația ocupată din mediul privat (populația ocupată în agricultură fiind și în acest caz principala cauză). Singurul capitol la care stăm mai bine e cel al ponderii salariaților publici în populația ocupată în sectorul public, asta însemnând că sectorul sectorul public de la noi se bazează cel mai mult pe salariați.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates