Social Icons

marți, 29 mai 2018

Ce pondere are sectorul bugetar în PIB-ul județelor

Topul județelor după ponderea sectorului bugetar în PIB-ul local
   Sectorul bugetar reprezintă aproape 10% din PIB-ul României și 11% din valoarea adăugată brută (VAB) din economia națională, conform datelor Eurostat aferente anului 2015. 

   Datele mai recente ale Eurostat din 2017 ne arată că ponderea sectorului bugetar în VAB ajunsese la 13%, iar ponderea în PIB era de 11,8%Avem, așadar, o creștere semnificativă a sectorului bugetar/public în cadrul economiei, bineînțeles, în detrimentul sectorului competitiv sau privat.
   Prin sector bugetar/public înțelegem activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate și asigurări sociale publice, adică cea mai mare parte din sectorul bugetar.
   Cele mai recente date definitive de la nivel de județe privind valoarea adăugată din sectorul bugetar sunt din 2015. Cifre de dată mai recentă vor apărea anul viitor, pentru că durează ceva timp până se diseminează situația la nivel de județe. Prin urmare, suntem nevoiți să lucrăm pe baza acestor date.

   Cum arată topul județelor după ponderea valorii adăugate din sectorul bugetar în PIB?

   21,2% din valoarea adăugată în sectorul public se crea în anul 2015, conform datelor Eurostat, în capitală. Din totalul de 15,69 miliarde euro cât reprezintă VAB-ul creat în sectorul public, 3,32 miliarde de euro erau create în capitală. Totuși, dacă raportăm VAB-ul creat în sectorul public la totalul PIB-ului din capitală, ne rezultă una din cele mai scăzute ponderi de la nivel național (8,3% din PIB - vezi tabelul din imagine). Asta ne arată că PIB-ul creat la nivelul capitalei depinde în mică măsură de sectorul bugetar.

   La nivel național, așa cum am precizat, valoarea adăugată din sectorul bugetar avea o pondere în PIB la nivelul anului 2015 de 9,8%, iar peste acest prag se situau 31 de județe
   Cele mai mari ponderi ale VAB-ului creat de sectorul bugetar în PIB-ul de la nivelul județelor se înregistra în Vaslui (17,4% din PIB), Mehedinți (15,6%), Botoșani (15,4%), Iași (14,2%), Suceava (13,4%), Dolj (13,3%), Neamț (13,2%), Teleorman (13,2%), Olt (12,8%) și Vrancea (12,4% - vezi tabelul din imagine).
   Economia acestor județe depinde într-o mai mare măsură de sectorul bugetar decât restul județelor. De altfel, ponderea mare a VAB-ului creat de sectorul bugetar în PIB din aceste județe e confirmată și de ponderea mare a salariaților publici în totalul efectivului de salariați (vezi aici topul județelor după numărul și ponderea salariaților publici).

   Cele mai mici ponderi ale VAB-ului creat în sectorul public în PIB se înregistrau în București (8,3% din PIB), Arad (8,2%), Timiș (8,1%), Brașov (8%), Prahova (7%), Constanța (6,7%) și Ilfov (3,3% - vezi tabelul din imagine). Acestea sunt județele cele mai puțin dependente de ceea ce produce sectorul bugetar. Tot în aceste județe se înregistrau cele mai mici ponderi ale salariaților publici în totalul salariaților (accesează datele aici).

   Cele mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză ne arată că aproape toate județele ce înregistrau o pondere ridicată a sectorului bugetar în PIB sunt codașe în privința PIB-ului pe cap de locuitor, iar cele cu o pondere scăzută erau, cu câteva excepții, fruntașe în privința PIB-ului pe cap de locuitor (accesează aici datele).

   Corelând aceste date, putem concluziona că economia județelor sărace depinde într-o mai mare măsură de sectorul bugetar, atât în ceea ce privește productivitatea, cât și în privința ratei de ocupare a forței de muncă. Deci, dacă vrei să ridici productivitatea și, implicit, nivelul general de dezvoltare a economiei locale, atunci e musai să nu te bazezi prea mult pe ceea ce reprezintă sectorul public.

  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates