Social Icons

duminică, 17 decembrie 2017

Cum a evoluat economia județului Timiș în raport cu media națională din 1985 încoace

Cât au crescut PIB-ul pe cap de locuitor și salariul net în județul Timiș între 1985 și 2017   Anul acesta, conform ultimei prognoze economice a Comisiei Naționale de Prognoză, ponderea economiei județului Timiș în economia națională va ajunge la  4,5%, fiind pe locul cinci pe țară după capitală (24,6% din PIB), Constanța (5%), Prahova (4,7%) și Cluj (4,6%). 
   
   Deși și-a menținut locul în topul județelor după ponderea în economia națională față de acum 32 de ani, județul Timiș are anul acesta o pondere semnificativ mai mare decât în 1985.
   Datele Anuarului Statistic al Republicii Socialiste România din 1986 ne-au permis să estimăm PIB-ul județelor la nivelul anului 1985 (vezi aici PIB-ul pe județe în epoca de Aur). Pentru estimare am folosit productivitatea medie a populației ocupate la nivel de activități ale economiei, aplicată pe profilul populației ocupate din fiecare județ. Aceeași metodă am folosit și pentru estimarea PIB-ului din județul Timiș în anul 1990 (datele PIB-ului pe județe ale INS încep abia în anul 1995). 

   Economia României în comunism era mult mai bine echilibrată teritorial decât cea din prezent

   Capitala și Ilfovul, de exemplu, aveau în 1985 o pondere în PIB-ul național de 12,6%. În acea perioadă, Ilfovul ținea de capitală, purtând denumirea de Sector Agricol Ilfov. În prezent, ponderea Bucureștiului și Ilfovului în economia națională e de 27,3%. Constanța, Cluj, Prahova sunt alte exemple de creștere a ponderii deținute în economia națională între 1985 și 2017 (vezi aici).

   Deci, județul Timiș, locul de unde a pornit revoluția din 1989, era, cu patru ani înainte de răsturnarea regimului comunist, pe locul cinci pe țară după ponderea deținută în PIB-ul național, după capitală și Ilfov (12,6% din PIB), Prahova (4,1%), Brașov (3,6%) și Cluj (3,4%). PIB-ul pe cap de locuitor din Timiș era de 2,2 mii dolari în anul 1985, cu 6% mai mare decât media națională (2,1 mii $ la cursul BNR din 1985 - vezi tabelul din imagine).

   În 1990, în primul an de libertate, economia județului Timiș deținea o pondere în PIB-ul național de 3,4% (1,4 mld. $ din 39,8 mld. $), iar PIB-ul pe cap de locuitor era cu 11 % mai mare decât media națională (1,9 mii $ față de 1,7 mii $ - vezi tabelul din imagine). Salariul mediu net estimat pentru județul Timiș, pe baza datelor din 1991 (seria INS de date începe din 1991), era echivalent cu 162 $, cu 4% mai mare decât media națională (157$).

   După 1990, PIB-ul pe cap de locuitor din județul Timiș a crescut în raport cu media națională, ajungând la nivelul anului 2010 la un maxim al abaterii pozitive de 54% (vezi tabelul din imagine). 
   În 2015, PIB-ul pe cap de locuitor din Timiș a fost cu 27% mai mare decât media națională (11,2 mii $ față de 8,93 mii $ - vezi tabelul din imagine). Aceeași abatere față de media națională se va înregistra și anul acesta, conform Comisiei Naționale de Prognoză.
   Salariul mediu net din acest județ a fost pe parcursul anilor `90  sub media națională (vezi tabelul din imagine). După anul 2000, salariul a urcat, ajungând la nivelul anului 2015 să fie cu 15% mai mare decât media națională (vezi tabelul din imagine). În luna septembrie a anului curent, salariul din Timiș a fost cu 5% mai mare decât media națională.

   În ultimii 32 de ani, economia Timișului și-a sporit ponderea în PIB-ul național, dar în ultimii ani, după 2010, se observă o reducere a acesteia. Tot o reducere a ecartului față de media națională din 2010 încoace se observă și în cazul PIB-ului pe cap de locuitor, semn că restul țării recuperează din terenul pierdut. 

2 comentarii:

  1. O analiza mai mult decat superficiala. Nu se pomeneste nimic de exporturi, de marii contribuabili, de nr. de angajati, etc. Timisul e cel mai puternic judet din tara, urmat de Cluj, la distanta apreciabila de restul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În calculul PIB-ului prin metoda cheltuielilor (utilizări) intră exporturile și importurile. În PIB-ul calculat prin metoda producției (resurse) intră impozitele pe produs, iar în metoda veniturilor intră masa salarială și impozitele pe producție. Toate cele trei metode au același rezultat. Deci, exporturile nete (exporturi de bunuri și servicii - importuri de bunuri și servicii)și taxele colectate se regăsesc în PIB. A discuta pe componente ale PIB-ului, cu pretenția că e o analiză mai completă, e ca și cum în evaluarea a doi elevi ții cont de nota de la sport, de la fizică sau orice alt obiect și nu de media generală.

      Ștergere

 
Blogger Templates