Social Icons

marți, 31 octombrie 2017

În ciuda faptului că avem cei mai puțini bugetari din UE, Tăriceanu preia retorica lui Boc și Băsescu

Topul statelor UE după numărul de salariați bugetari
   România e țara din UE cu cea mai mică pondere a bugetarilor în numărul total de salariați, nu doar în populația ocupată. Totuși, zilele acestea, Tăriceanu a început să semene cu Emil Boc în privința retoricii împotriva aparatului bugetar din România.

   Dacă adăugăm și faptul că actualul președinte ALDE a avut câteva ieșiri în ultimul an la adresa asistaților social, putem spune că Tăriceanu a devenit noua întruchipare a cuplului Băsescu - Boc de acum șapte ani. Ce urmează? Probabil se vor opera tăieri de salarii în sistemul bugetar, binențeles fără ca aleșii locali sau de la centru să fie atinși de aceste măsuri, și reduceri de cheltuieli sociale, întocmai ca pe timpul binomului Boc-Băsescu. 
   Deși e vioara a treia la guvernare, cu un partid de buzunar (vioara a doua nu există), ALDE e scos de PSD în față atunci când vrea să detoneze o mini bombă și n-are chef să-l coste electoral. Penibil și, totuși, atât de PSD.

   România are cel mai mic număr de salariați bugetari raportat la masa de salariați din economie dintre statele UE și, totuși, există voci care propăvăduiesc un stat și mai minimal.

   Datele Eurostat din trimestrul II al anului curent ne arată că România avea un număr de 6,36 milioane de salariați (vârsta 15 - 64 ani - vezi tabelul din imaginea 1). În acest număr intră salariații cu normă întreagă, cu program de lucru parțial, cei din domeniul apărării, dar și salariații care lucrează în sectorul informal sau la negru
   Acest număr nu trebuie confundat cu numărul mediu de salariați (4,8 milioane) sau cu efectivul de salariați (5,2 milioane), care sunt niște indicatori rezultați din niște medii aritmetice ale efectivelor de salariați, sau efectivul de la o anumită dată, din care sunt excluse unele categorii de angajați.

   Din cei 6,36 milioane de salariați, în trimestrul II al acestui an, România avea 1,21 milioane de salariați în activitățile de administrație publică, apărare, asigurări sociale publice, educație, sănătate și asistență socială. În aceaste activități intră majoritatea bugetarilor, iar ponderea acestora în cadrul totalului de salariați era de 19%, situându-ne, alături de Bulgaria, pe ultimile locuri în UE, în această privință (vezi tabelul din imaginea 1).
    Media ponderii bugetarilor în totalul salariaților de la nivelul UE era în semestrul II de 28%
   Belgia (37% din total), Suedia (36%) și Danemarca (35%) erau statele cu cele mai mari ponderi ale bugetarilor în totalul salariaților.
   Dacă în cazul populației ocupate, care cuprinde și numărul de aproape 2 milioane de persoane ce fac agricultură de subzistență, ponderea mică a bugetarilor părea artificial micșorată, în cazul raportării la totalul salariaților din economie, realitatea că avem prea puțini bugetari și nu prea mulți nu poate fi contestată.

   Ponderea salariaților din administrația publică, apărare și asigurări sociale publice ne plasează pe ultimile locuri din UE.

    Din datele Eurostat rezultă că avem o pondere a salariaților din administrația publică, apărare și asigurări sociale publice în totalul salariaților mai mică decât în 22 din cele 28 de state UE (7% din totalul salariațior - vezi tabelul din imaginea 1). La jumătatea anului, România avea un număr de salariați în aceste activități de 433 mii.

    La nivelul statelor UE, ponderea medie era de 8%, deci mai ridicată decât cea de la noi. În urma noastră, cu ponderi mai mici, erau în semestrul II al anului curent Olanda (7%), Irlanda (6%), Estonia (6%), Danemarca (6%) și Finlanda (5%).
   Cele mai mari ponderi se înregistrau în Grecia (13% din totalul salariaților), Ungaria (11%) și Belgia (10%).
   Iată că nici nucleul dur al bugetarilor din România, cel ce conține administrația centrală și locală, nu e disproporționat în comparație cu alte state, ci din contră.

   Suntem pe ultimul loc în ceea ce privește ponderea salariaților din educație în totalul salariaților din economie.

   Cei 371 de mii de salariați din învățământ reprezentau o pondere de aproape 6% în totalul salariaților, aceasta fiind cea mai scăzută din UE. Niciun stat din UE nu are o pondere mai mică decât noi
   Statul te vrea prost și, pentru a înfăptui acest lucru, nu numai că alocă cel mai mic procent din buget educației, dar menține și cel mai mic număr de salariați.
   Ponderea medie de la nivelul UE e de 8%. Cele mai ridicate poderi se înregistrau în Suedia (13% din totalul salariaților), Marea Britanie (11%) și Malta (11% - vezi tabelul din imaginea 1).

   Surprinzător, nu suntem pe ultimul loc, ci pe locul 24 din 28 (dacă asta ne încălzește cu ceva), în privința ponderii salariaților din sănătate și asistență socială în totalul salariaților.

   Cu o pondere de 6% a salariaților din sănătate și asistență socială în totalul salariaților, România e printre ultimele state din UE, fiind la jumătate din media statelor UE (12% din totalul salariaților - vezi tabelul din imaginea 1). Cei 406 mii de salariați din sănătate și asistență socială sunt prea puțini, ca și în cazul educației, dar guvernul a luat înțeleapta decizie de îngheța angajările, ca nu cumva să pericliteze salariile aleșilor locali și centrali proaspăt mărite. 
   Cele mai mari ponderi ale salariaților din sănătate și asistență soacială se înregistrau în trimestrul II în Danemarca (20%), Finlanda (18%) și Suedia (16% - vezi tabelul din imaginea 1).

În ciuda faptului că avem cei mai puțini bugetari din UE, Tăriceanu preia retorica lui Boc și Băsescu   Cât ne costă bugetarii față de celelalte state din UE?

   În trimestrul II al acestui an, remunerarea salariaților din România a însemnat circa 17 miliarde de euro. 25% din această sumă reprezintă remunerarea salariaților din administrația publică, apărare, asigurări sociale publice, educație, sănătate și asistență socială (4,29 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 2). Din acest punct de vedere, suntem sub media UE (27% din totalul remunerării salariaților), iar între statele UE ne situăm pe locul 14 din 28, deci la jumătate. În remunerarea salariaților intră salariile brute și contribuțiile angajatorilor.

   Toate statele ex-comuniste aveau o pondere mai mică decât noi a remunerării bugetarilor în totalul remunerării salariaților din economie (vezi tabelul din imaginea 2). Asta nu înseamnă că noi plăteam excepțional bugetarii, ci că remunerarea salariaților per ansamblu economiei e mică în raport cu PIB-ul sau Valoarea Adăugată Brută, România are una din cele mai mici ponderi ale remunerării salariale în PIB și VAB din UE (accesează datele aici). 
   Marea problemă a noastră e reprezentată de impactul remunerării bugetarilor în cheltuielile bugetare. Pentru că avem un nivel redus al veniturilor la buget, atunci cheltuielile cu salariile bugetarilor au un impact mare, mai mare decât în cazul altor state, iar rezolvarea problemei nu ține de tăierea salariilor, ci de o colectare mai bună.

   Bugetarii noști sunt mai bine plătiți decât salariații din mediul privat, dar vina nu e a statului, ci a mediului privat. Dacă facem un calcul al remunerării salariale pe bugetar din trimestrul II, ne rezultă suma medie de 3,55 mii euro (aici intră salariile brute și contribuțiile angajatorilor). Trei state din UE aveau o remunerare pe salariat bugetar în trimestrul II mai mică decât a noastră, acestea fiind: Ungaria (3,23 mii euro), Polonia (3,08 mii euro) și Bulgaria (2,3 mii euro).

   Datele ne arată că nu avem cei mai mulți bugetari raportat la totalul salariaților din economie și nici nu-i plătim cel mai bine, și, totuși, unii politicieni preferă să-și verse amarul pe această categorie, atunci când semnele impotenței politice nu se pot trata decât cu Viagra populismului.
  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates