Social Icons

duminică, 29 octombrie 2017

Ce regiuni istorice au pierdut sau câștigat pondere în PIB-ul național în ultimii 22 de ani

PIB-ul pe regiuni istorice între 1995 și 2017
   Moldova e regiunea istorică care a sărăcit cel mai mult în ultimii 22 de ani în raport cu celelalte două mari regiuni istorice

   Ponderea economiei acestei regiuni în PIB-ul național în 1995 (primul an din care avem date ale PIB-ului la nivel de județe) era de 18,4%Anul acesta, ponderea celor opt județe din regiunea istorică a Moldovei în economia națională e estimată de Comisia Națională de Prognoză la 12,9% (vezi tabelul din imagine). Decăderea economică din această regiune în raport cu celelalte regiuni istorice e evidentă. 
   20,8% din populația României produce doar 12,9% din PIB. Această regiune va înregistra anul acesta un PIB-ul pe cap de locuitor cu mult sub cel al mediei naționale (26,4 mii lei față 42,6 mii lei). Asta înseamnă că un locuitor din regiunea Moldovei are productivitatea unui locuitor din mediul rural (vezi aici ce pondere are ruralul în PIB).

    Grav e că declinul economic în raport cu celelalte două mari regiuni istorice a continuat și după aderarea la spațiul comunitar. Lipsa oricărui proiect major de infrastructură în această regiune, care să canalizeze fluxurile de investiții, nu va face decât să adâncească decalajul de dezvoltare față de Transilvania și Țara Românească.

   Nu doar Moldova a pierdut din ponderea deținută în economia națională, ci și Transilvania. 

   Dacă în 1995, ponderea deținută de Transilvania în PIB era de 33,5%, anul acesta va fi de 31,7%. Și în cazul acestei regiuni, ponderea deținută în populație (34,1%) o depășește pe cea deținută în PIB (31,7%). Asta înseamnă că PIB-ul pe cap de locuitor din Transilvania e mai mic decât media națională (39,7 mii lei  față de 42,6 mii lei).
    Și în această regiune s-a înregistrat o scădere a ponderii deținute în PIB-ul național după aderarea la UE (33,7% în 2007 și 31,7% în 2017 - vezi tabelul din imagine).

   Țara Românească e regiunea care și-a crescut ponderea deținută în PIB-ul național între 1995 și 2017 (de la 47,8% la 55,3%). Această creștere e datorată regiunii capitalei, a cărei pondere în PIB a crescut de la 15,1% în anul 1995, la 27,3% anul acesta
   Dacă scoatem regiunea capitalei din ecuație, și în restul Țării Românești s-a înregistrat o diminuare a ponderii deținute în PIB-ul național (de la 32,7% în 1995 la 28% anul acesta - vezi tabelul din imagine). 

   45,1% din populația rezidentă a României, cât reprezintă populația totală a Țării Românești de anul acesta, produce 55,3% din PIB
   În regiunea București-Ilfov populația rezidentă reprezintă 11,6% din totalul populației României, dar aportul la PIB-ul național  e de 27,3%

  Reamintesc că în PIB-ul unei regiuni intră doar ceea ce se produce local, adică, dacă o companie are sediul în capitală și filiale în restul țării, în dreptul PIB-ului capitalei va fi trecută activitatea din capitală și cea de management central, care se desfășoară tot în capitală, iar în PIB-ul județelor se va trece ceea ce se produce local. Deci, nu contează că firmele mari își au sediul în capitală și activitatea în alte județe, cum cred unii idioței, pentru că INS-ul urmărește să estimeze ceea ce se produce efectiv local atunci când calculează PIB-ul regional și județean.

    Excluzând regiunea capitalei, toate cele trei mari provincii istorice au pierdut din ponderea deținută în economia națională în ultimii 22 de ani.

   Capitala are ritmul propriu de dezvoltare, fiind decuplată de ritmul de dezvoltare a restului țării. Dezvoltarea capitalei cu o viteză superioară față de economiile celorlalte regiuni poate fi pusă pe seama dimensiunii acesteia. Cei aproape 2,3 milioane de locuitori din regiunea capitalei reprezintă cea mai mare piață de desfacere din țară, care e concentrată în mai puțin de 2.000 de kilometri pătrați. Aproape 60% din investițiile străine directe sunt concentrate în regiunea capitalei, conform datelor BNR pentru anul 2016. 

   Datele ne arată că în loc de un proces de descentralizare economică, în România ultimilor 22 de ani a avut loc un fenomen de centralizare economică. Lipsa infrastructurii, falimentul arhitecturii industriale de la nivelul regiunilor, gradul redus de urbanizare sunt cauzele care au condus la această realitate. 
   Într-o estimare a PIB-ului de la nivel de județe din anul 1985, pe baza populației ocupate în principalele activități economice (accesează datele aici), a reieșit că regiunea capitalei concentra 12,6% din PIB-ul României. Așadar, acum 32 de ani eram mai descentralizați economic decât în prezent. 

   Procesul de centralizare economică a României nu a încetat după aderarea la spațiul comunitar, ci a continuat. Dacă în 2007, regiunea capitalei deținea o pondere în PIB de 24,3%, anul acesta va ajunge la 27,3% (vezi tabelul din imagine). În ritmul acesta, dacă lucrurile vor continua pe același făgaș ca și până acum, într-un deceniu ponderea va trece de 30% din PIB-ul național
   Vom fi o țară mijlocie ca populație, centralizată economic precum o țară mică, iar descentralizarea va însemna doar salarii mari în administrația locală și mâna întinsă spre bugetul central pentru alocări necesare plății acestora.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates