Social Icons

sâmbătă, 26 august 2017

Datoria publică crește alarmant, deficitul, de asemenea, Dragnea poartă mândru o ie

Dezastrul execuției bugetare
   Execuția bugetului la șapte luni ne arată un deficit cu 195% mai mare, iar datele Ministerului de Finanțe privind datoria publică ne arată o creștere de 3,8% în primele șase luni ale anului, asta în condițiile unei creșteri economice estimate de 5,7% în primul semestru.

   PSD-ul reușește cu brio o administrare dezastruoasă a finanțelor țării pe timpuri bune, adică de creștere economică. Să ne întrebăm ce vor reuși dacă vom intra într-o perioadă de criză economică? La cum arată detele bugetului pentru primele șapte luni ale anului și cele ale datoriei publice pentru primele șase luni, ai zice că ne-am întors în anul 2009, Boc a crescut mai înalt și mult mai ridat, iar lui Băsescu i-a crescut o mustață și o ie românească, fiind de ambele foarte mândru (de ie și mustață, fără Boc).

   Cheltuielile au luat-o razna în primele șapte luni, cele de personal crescând cu peste 20% (vezi datele din imagine), iar cele cu asistența socială au crescut cu aproape 11%. Asta ne arată prioritățile unui guvern social-democrat - întâi salariile alor noștri și mai încolo măsurile sociale. Investițiile au scăzut cu aproape 17% pentru că nu prea mai sunt bani, iar proiectele cu finanțare europeană mai au de așteptat.
   Colac peste pupăză, vedem că datoria publică a crescut în primele șase luni cu aproape 11 miliarde de lei, calculată după metodologia UE, și cu 12,6 miliarde de lei, dacă e calculată după metodologia mândră că e românească (vezi datele din imagine).

    Execuția bugetului ne arată de ce guvernul lui Dragnea e atât de disperat să caute bani și-n gaură de șarpe. Deși există o creștere a veniturilor de 9%, sub planul de 14%, tradusă în sume efective printr-un plus de 6,8 miliarde de lei, în realitate, veniturile cu impact asupra administrației publice sunt mai mici. Să mă explic.

    Sumele totale primite de la UE însumează 6,65 miliarde de lei, deci aproape de creșterea efectivă a veniturilor. Cea mai mare parte din aceste miliarde nu sunt reprezentate de fonduri europene alocate pentru proiectele de investiții, ci sunt sume primite de agricultori în contul subvențiilor. Ele dau bine în buget, părând că guvernul lucrează bine pe partea de atragere a fondurilor europene, dar, în realitate, trec prin buget ca gâsca prin apă, pentru că se duc în buzunarele fermierilor. Deci, creșterea efectivă de 6,8 miliarde de lei a veniturilor totale la buget nu înseamnă mare lucru pentru că vreo șase miliarde sunt subvenții primite de la UE
    Guvernul știe asta și de aceea e atât de disperat, mai ales când se uită la neputința ANAF de a colecta TVA și accize într-un an în care consumul duduie (vezi datele din imagine). Deși contribuțiile la asigurări au crescut cu aproape 5,7 miliarde de lei, pilonul II s-a încadrat pe banda de ieșire din realitatea economică românească

    E nevoie de mai mulți bani, iar cele trei surse identificate sunt: creșterea accizei la carburanți, split-ul TVA-ului și tăierea din contribuțiile de la pilonul II
   Toate aceste măsuri sunt reacții la slaba colectare a ANAF. Nu colectăm destule sume la acciză, le mărim. E slabă colectarea la TVA, îl splităm și firmele nu se vor mai atinge de el. Tot n-ajung banii? Atunci tăiem din finanțarea pilonului II. 

    Creșterea accizei la carburanți nu garantează o colectare mai bună, pentru că devine tentantă evaziunea când sumele sunt mai mari. 

   Splitatrea TVA-ului garantează o reducere a disponibilului de lichidități a firmelor, ceea ce poate crea o problemă mult mai mare - blocajul financiar în economie. Ce va câștiga statul prin splitare, va pierde din alte părți, pentru că firmele vor avea de ales între  a intra în blocaj din lipsă de cash și a face evaziune. 

    Tăierea pilonului II e o decizie luată de la începutul anului și scăpată pe surse odată la câteva săptămâni, până s-a  obișnuit lumea cu ea
   Deși, în esență e o decizie bună, pentru că administratorii privați ai fondului de stat, deci de stat, au făcut ani buni bani pe spatele împrumuturilor acordate tot statului și și-au umflat randamentele prin dobânzile primite anticipat de la bănci, ea riscă să conducă la un final dezastruos ca imagine (vezi aici  în detaliu cum au operat fondurile în toți acești ani).
   Nimeni nu-i va mai crede pe guvernanți atunci când vor promite că fac ceva, chiar dacă vor face. Această neîncredere maximă în guvern va conduce la amplificarea fenomenului evazionist pe toate palierele în economie.
   
   Cele trei măsuri reactive nu sunt o soluție decât pe termen scurt. Niciun guvern post-decembrist n-a reușit să-și tragă atâtea gloanțe în picior într-un timp atât de scurt. Dacă vor continua pe această cale, la un moment dat, nu vor mai avea unde să-și tragă gloanțe și vor fi nevoiți să aleagă capul. Păcat de ia cea atât de mândră că e românească!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates