Social Icons

marți, 25 iulie 2017

Execuția bugetară ne arată că ANAF-ul doarme în papuci

Colectarea veniturilor fiscale merge prost
   Bugetul consolidat a avut, în prima jumătatea a anului, venituri de 117,2 miliarde lei, mai mari cu 8,2% decât cele realizate în prima jumătate a anului trecut.

   Toate bune și frumoase, doar că veniturile fiscale, deci principala contribuție a ANAF-ului, ne arată o scădere față de anul trecut cu 1,1%, de la 68,74 mld. lei la 67,99 mld. lei (vezi tabelul din imagine). Această scădere survine în condițiile unui PIB estimat pentru anul acesta mai mare cu 55 miliarde de lei față de cel de anul trecut. 

   La un PIB mai mare, venituri fiscale mai mici la buget - asta pare să fie deviza ANAF, nu doar de anul acesta, ci și de anul trecut, pentru că și anul trecut veniturile fiscale din primul semestru erau mai mici decât cele din primul semestru al anului anterior (68,74 mld. lei față de 69,11 mld. lei - vezi tabelul din imagine). 
   România va avea anul acesta un PIB mai mare cu 104 miliarde de lei față de cel din anul 2015 și cu 55 de miliarde de lei mai mare decât cel de anul trecut. Această realitate fericită se reflectă într-un dezastru fiscal. De doi ani încoace, veniturile fiscale la buget scad. La ce să ne așteptăm când nu vom mai avea creștere economică? Punem lacătul pe ușa ANAF și plecăm cu toții peste graniță?

   Unde e neputința ANAF-ului?

   TVA-ul și accizele sunt principalele vinovate pentru veniturile fiscale mici. ANAF-ul își justifică impotența prin faptul că avem un TVA mai mic și accize mai mici decât în urmă cu un an sau cu doi ani (vezi tabelul din imagine). Anul acesta, TVA-ul a scăzut de la 20% la 19%, anul trecut a scăzut de la 24% la 20%. 

  Justificarea că ai colectat mai puțin TVA pentru că s-a redus cota anul acesta nu prea ține, pentru că reducerea TVA-ului de anul acesta (de la 20% la 19%) înseamnă 5%, iar economia e mai mare, în termeni nominali, cu 7,2%, și la fel și consumul, dacă nu chiar mai mult. Deci ANAF-ul trebuia, dacă economia rămânea la fel, să colecteze 19 lei din 100 de lei de consum, în loc de 20 de lei cum ar fi colectat la un TVA de 20%. Dacă economia crește, și consumul de asemenea, cu 7%, atunci ANAF-ul trebuia să colecteze 20,3 lei, în condițiile de TVA de 19%, în schimb, colectarea e de 18,2 lei. Același raționament e valabil și pentru accize.

  România plătește acum ani de zile de infiltrare a acestei instituții cu cu piloși. Folosirea ANAF-ului pe post de măciucă sau borcan cu miere de către politicieni, pentru dușmani sau pentru prietenii de partid, în funcție de necesități, se vede în slabele rezultate. Am ales să dau datele din anul 2015 și 2016, ca să nu rămânem cu impresia că ANAF-ul sub bagheta tehnocraților a mers uns. N-a mers, dar acum merge și mai rău.

   Sumele primite de la UE de anul acesta sunt în cea mai mare parte subvenții pentru agricultură. Acestea au efect zero asupra bugetului, pentru că ele doar trec statistic prin buget, urmând a fi distribuite fermierilor. Atragerea de fonduri europene e la un nivel minim după șase luni, iar responsabilii sunt tot acolo. Se prefigurează cel mai dezastros an pentru atragerea de fonduri europene de la aderare încoace.

   Nu prea contează deficitul, și urechelile Comisiei Europene pentru că vei depăși 3% din PIB, contează că România ratează o bună oportunitate de a se dezvolta prin punerea la bătaie a unor sume mari pentru investiții, iar investițiile (cheltuielile de capital - vezi tabelul din imagine) sunt la un nivel mai jos decât anul trecut, dar mai sus decât acum doi ani. 
   La sfârșitul actualului ciclu de creștere economică, România va fi cu buzunarele goale, cu datorii crescute și, foarte probabil,  fără o autostradă întreagă, care să ne lege de vestul Europei. Mulțumim, ANAF!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates