Ce primării de municipii reședință de județ și-au sporit cel mai mult veniturile în ultimul deceniu

   Din cele 59,52 de miliarde de lei ce-au reprezentat veniturile totale ale administrațiilor locale în anul 2016, aproximativ 36% e partea de venituri ale primăriilor municipii reședință de județ.

   Față de anul 2006, ponderea deținută de aceste primării în totalul veniturilor administrațiilor locale (consilii județene și primării de comune, orașe și municipii) s-a diminuat. În anul anterior aderării la UE, ponderea deținută de primăriile municipiilor reședință de județ în totalul veniturilor administrațiilor locale (27,71 miliarde lei) era de 42%.

   Cum arată topul celor mai bogate primării în anii 2006 și 2016? 

   Anul trecut, conform datelor Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale, cele mai mari venituri le-a înregistrat Primăria Municipiului București (3,72 mld. lei), urmată de Primăria Sector 1 (1,17 mld. lei), Primăria Municipiului Cluj-Napoca (934 mil. lei), Primăria Sector 2 (903 mil. lei), Primăria Sector 3 (860 mil. lei), Primăria Municipiului Timișoara (815 mil. lei), Primăria Sector 6 (775 mil. lei), Primăria Municipiului Constanța (735 mil. lei), Primăria Municipiului Iași (683 mil. lei), Primăria Municipiului Brașov (630 mil. lei - vezi tabelul din imagine).

   În anul 2006, primele 10 primării după venituri erau: Primăria Municipiului București (1,92 mld. lei), Primăria Sector 1 (614 mil. lei), Primăria Municipiului Cluj-Napoca (449 mil. lei),  Primăria Municipiului Timișoara (441 mil. lei), Primăria Sector 3 (411 mil. lei), Primăria Sector 2 (407 mil. lei), Primăria Municipiului Constanța (384 mil. lei), Primăria Municipiului Galați (360 mil. lei), Primăria Municipiului Oradea (359 mil. lei), Primăria Municipiului Brașov (357 mil. lei - vezi tabelul din imagine). 

   Ce primării de municipii reședință de județ și-au sporit veniturile în ultimul deceniu?

   La nivel național, între 2006 și 2016, veniturile primăriilor reședințelor de județ, inclusiv ale primăriilor din capitală, au crescut cu 86% (de la 11,57 mld. lei la 22,53 mld. lei).

   Cele mai mari creșteri procentuale ale veniturilor le-au înregistrat primăriile municipiilor reședință de județ: Pimăria Sector 6 (141%), Slatina (123%), Primăria Sector 2 (122%), Călărași (119%), Bistrița (118%), Ploiești (109%), Primăria Sector 3 (109%), Cluj-Napoca (108%), Deva (108%), Slobozia (104% - vezi tabelul din imagine).

   Sporirea veniturilor unei primării ne arată că avem de-a face cu o creștere a eficienței în colectarea taxelor locale, cu cea a sumelor atrase de administrație de la UE, cu o creștere a alocărilor de la bugetul de stat și, de asemenea, cu o creștere a economiei locale. Deci, dacă orașul a beneficiat de o administrație mai performantă în a atrage surse noi la buget, veniturile au înregistrat o creștere peste media națională. În această situație sunt 16 primării de reședință de județ, primăria generală a capitalei și cinci primării de sector (vei tabelele din imagine). 

   În 24 de primării de municipii reședință de județ, creșterea veniturilor între 2006 și 2016 au fost mai mici decât media de 86% de la nivel național. Între acestea regăsim primării importante precum Timișoara, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Brașov, Pitești, Arad (vezi tabelul din imagine).

   Cele mai mici creșteri ale veniturilor între 2006 și 2016 le-au înregistrat primăriile municipiilor: Tulcea (46%), Bacău (43%), Botoșani (35%), Piatra Neamț (30%) și Giurgiu (24%). Nu întâmplător, toți primarii din aceste municipii au fost anchetați, judecați, iar unii au fost condamnați, pentru fapte de corupție în ultimul deceniu.