Social Icons

sâmbătă, 8 iulie 2017

Cât de mult a crescut economia în timpul celor patru președinți „Escu”

Evoluția PIB-ului României între 1965 și 2016   Între 1965 și 2014, România a avut patru președinți ale căror nume au terminația „escu”. Pentru cine nu știe, terminația „escu” adăugată numelor a început după Codul Civil a lui Cuza din 1864 și a luat amploare după legea asupra numelui, numărul 18, din 1895. 

   Aceste măsuri au avut impact doar asupra numelor din Vechiul Regat. Din acest motiv, terminația „escu” e mai puțin întâlnită în Ardeal, Banat, Bucovina și Basarabia.

   După Ceaușescu, Iliescu, de două ori, Constantinescu și Băsescu, România a ales un Iohannis. Tradiția „escu” a fost întreruptă. În timpul celor patru președinți Escu, economia României a crescut de patru ori (vezi graficul din imagine).

   La venirea lui Ceaușescu la putere în 1965, PIB-ul Romniei era de patru ori și ceva mai mic decât cel din prezent. Pentru a simplifica, anului 1965 îi corespundea un PIB = 100
   Între 1965 și 1973, PIB-ul României s-a dublatcreșterea economică anuală medie în această perioadă fiind de aproape 10%. Asta reiese din lucrarea dlui Victor Axenciuc „Produsul Intern Brut al României 1862 - 2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice”. 
   În 1973, Ceușescu începe negocierile cu FMI și Banca Mondială pentru accesarea de împrumuturi necesare continuării procesului de industrializare. Cu infuzii masive de capital, PIB-ul României mai crește pâna în anul 1982 cu 40%

   PIB-ul României crescuse de la un nivel de 100, cât era în 1965, la un nivel de 295 în anul 1982 (vezi graficul din imagine). În 1982, România trece foarte aproape de intrarea în incapacitate de plată și după acest moment, Ceaușescu ia hotărârea plății anticipate a datoriei de 10,4 miliarde de dolari.
   La căderea regimului comunist în 1989, Ceaușescu lăsa în spate o economie de 3,2 ori mai mare decât cea pe care o preluase în 1965. Cu doi ani înainte, economia intrase pe o pantă descendentă (vezi graficul din imagine).

   În 1990, Iliescu preia o economie intrată deja în recesiune și reușește s-o adâncească și mai mult. Doi ani mai târziu, în 1992, PIB-ul României scăzuse față de anul 1989 cu 25% (de la un nivel de 320 la 240 - vezi graficul din imagine). România experimentase primele mineriade, confiscarea de valută a guvernului Stolojan, o cădere de guvern (Roman) și, nu în ultimul rând, o scădere economică echivalentă cu cea a unui război
   După 1992, economia a reînceput să crească. Mulți părerologi caracterizează guvernul Văcăroiu a lui Iliescu ca fiind cel mai slab din anii `90. Realitatea e că acest guvern mult criticat a reușit o creștere economică continuă pe parcursul celor patru ani, insuficientă însă pentru a repara ceea ce au stricat guvernele Roman și Stolojan (vezi graficul din imagine).
   La prima părăsire a Cotroceniului, în 1996, Ion Iliescu lăsa în urmă o economie mai slabă decât cea pe care a preluat-o în 1990, PIB-ul României raportat la anul 1965 (PIB 1965 = 100) atingea un nivel de 282 față de 320, cât era în 1989, rezultând, așadar, o scădere de 12%.

   În toamna lui 1996, Emil Constantinescu câștiga alegerile cu promisiunea că va face din România un lider regional, ajutat fiind de cei „15 mii de specialiști”. După trei guverne (Ciorbea, Radu Vasile și Isărescu), două scandaluri ȚIGARETA, câteva mineriade, „n” crize guvernamentale și niște bănci falimentate, Emil Constantinescu lăsa o economie mai mică cu 10% decât cea pe care a preluat-o de la Iliescu. PIB-ul României raportat la anul 1965 (PIB 1965 = 100) ajunsese în anul 2000 la un nivel de 254. La preluarea mandatului de la Ion Iliescu, nivelul PIB-ului era de 282 (vezi graficul din imahine). Singurul an în care economia a crescut pe timpul lui Constantinescu a fost anul 2000, în timpul guvernului Isărescu.

   În anul 2000, la revenirea la Cotroceni a lui Ion Iliescu, economia era setată pe creștere. Guvernul Năstase a preluat-o de la un nivel al PIB-ului de 254 și a reușit să o ducă până la un nivel de 322 raportat la PIB-ul din 1965 (PIB 1965 = 100 - vezi tabelul din imagine), realizănd o creștere a PIB-ului de aproape 27%. PIB-ul real din anul 2004 era mai mare decât cel din anul 1989. Eeee!!! Victorie! Am pierdut un deceniu și jumătate ca să ajungem de unde am pornit.
   La plecarea definitivă a lui Iliescu de la Cotroceni, în anul 2004, în plin scandal cu grațierea lui Miron Cozma, economia executase un fel de „La loc comanda!” și puteam să spunem că suntem exact țara pe care Ceaușescu ne-a lăsat-o. 

   În anul 2004, după un pumn în figură dat un unui copil în plină campanie electorală, Traian Băsescu ajunge președinte. Prelua de la Iliescu o țară cu un PIB exact așa cum l-a lăsat Ceaușescu (vezi graficul din imagine). După un deceniu, două suspendări, o tăiere masivă de salarii, o criză economică și multe parade de modă ale Elenei Udrea și ale DNA-ului (la DNA erau la moda cătușelor), regimul Traian Băsescu lăsa o economie cu 31% mai mare decât cea pe care a găsit-o, PIB-ul raportat la anul 1965 (PIB 1965 = 100) crescând de la un nivel de 322 la 420 (vezi graficul din imagine). 

   Guvernele din timpul lui Băsescu au avut performanțe diferite. Guvernul Tăriceanu a reușit să crească economia cu 31%, dar guvernarea Boc a avut grijă să o ajusteze. Economia a scăzut în mandatul lui Boc de la 420 la 391 raportat la PIB-ul din anul 1965, deci, o scădere de 9,3%Am luat în calcul ca an final 2011, pentru că în 2012 a guvernat doar 2 luni. Guvernul Ponta a preluat puterea după guvernul Ungureanu și a reușit, până la finalul mandatului lui Băsescu să ducă economia la nivelul la care a lăsat-o guvernul Tăriceanu (420 raportat la PIB-ul din 1965 - vezi graficul din imagine).

   După domnia de aproape jumătate de secol a sufixului „Escu”, în 2014 a venit la putere Iohannis. După doi ani, în 2016, cu un guvern Ponta și unul de tehnocrați, PIB-ul României a ajuns de la un nivel de 4,2 ori mai mare decât cel din 1965, la aproape 4,6 ori mai mare
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates