Social Icons

vineri, 26 mai 2017

Deși economia României a crescut anul trecut, a crescut și rata sărăciei

Rata sărăciei din România a crescut în 2016
   Într-un an cu a treia creștere economică ca mărime din Uniunea Europeană, cum a fost anul trecut, rata sărăciei din România a crescut față de anul anterior, conform datelor Eurostat.

   România mereu surprinzătoare a mai scos doi ași din mânecă anul trecut. Datele Eurostat pentru 2016 ne arată că rata riscului de sărăcie și excluziune socială, precum și rata deprivării materiale severe au valori în creștere față de anul anterior  (vezi tabelul din imagine). 

   Datele pentru anul trecut în cazul ratei riscului de sărăcie și excluziune socială ale Eurostat sunt incomplete, urmând ca pe parcursul anului să fie completate, pe măsură ce sunt comunicate de institutele sau oficiile naționale de statistică. 
   Chiar și așa, din cele opt state care au transmis datele, România e singura țară care a înregistrat o creștere a acestei rate față de anul anterior, de la 37,4% la 38,8% (vezi tabelul din imagine). Asta înseamnă că, anul trecut, 38,8% din populația României, adică peste 7,6 milioane de români, era în risc de sărăcie sau excluziune socială. Această rată avea valoarea de 23,7% la nivelul UE în 2015. În urma noastră în 2015 și anul trecut erau doar bulgarii.

   În cazul ratei deprivării materiale severe sau a sărăciei severe, datele Eurostatului sunt complete. Conform acestora, anul trecut, 23,8% din populația României trăia în sărăcie severă. Procentul e în creștere față de anul 2015, când 22,7% din populația României trăia în sărăcie severă. 
   Asta înseamnă că aproximativ 200 de mii de români (aproape cât populația orașului Brăila) au trecut pragul sărăciei severe anul trecut, an în care am avut a treia creștere economică din UE (4,8%), după Irlanda și Malta (accesează aici statistica Eurostat). La nivelul Uniunii Europene, anul trecut, această rată avea valoarea de trei ori mai mică (7,8% față de 23,8%). În urma noastră, ca de obicei, erau doar bulgarii (31,9%), dar procentul lor era în scădere față de anul 2015 (vezi tabelul din imagine). 
   Creșteri ale acestei rate față de anul 2015 au mai avut loc în Estonia, Italia și Olanda. În timp ce în aceste state creșterile sunt mai mici de 0,4 puncte procentuale, la noi creșterea e de 1,1 puncte procentuale (de la 22,7% la 23,8%).

   Combaterea sărăciei în România are cea mai mică eficiență din UE. Impactul transferurilor sociale pentru reducerea sărăciei a fost de 14,2% în 2016 și de 13,3% în 2015. Acest indicator măsoară reducerea ratei riscului de sărăcie înainte și după transferurile sociale (în acestea nu intră și pensiile). Deci, la noi, tot ce dă statul pentru reducerea riscului de sărăcie influențează într-un procent de 14,2% această ratăE cea mai mică valoare din UE, atât pentru anul 2015 cât și pentru datele parțiale din 2016 (vezi tabelul din imagine). 
   Impactul scăzut al transferurilor sociale asupra ratei riscului de sărăcie înseamnă că aceste transferuri sunt prea mici. E probabil ca și modul de alocare al acestor transferuri să fie o cauză a eficienței reduse, dar cuantumul lor e principala problemă.

   România e o țară în care se manifestă o tendință de creștere a populației aflate în risc de sărăcie sau în sărăcie severă, dar care are unul din cele mai mari ritmuri de creștere economică din UE și, ca tacâmul capitalismului sălbatic, demn de Brazilia sau India, să fie complet, adăugăm că suntem și țara cu cele mai ineficiente transferuri sociale pentru combaterea sărăciei. 
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates