Social Icons

marți, 23 mai 2017

Creșterea economică din primul trimestru e contestată fără argumente solide

Creșterea economică din primul trimestru nu e măsluită
   Datele INS privind creșterea economică din primul trimestru al anului sunt contestate de unii reprezentați ai opoziției, dar și de unele televiziuni aliniate Cotroceniului. Vorbim despre niște date semnal, ce nu explică și ce sectoare anume au contribuit la realizarea acestei creșteri de 5,7%. 

   E evident faptul că aceste date pot suferi modificări, pentru că pe data de 7 iunie vor apărea datele provizorii ale evoluției economice din primul trimestru, în care va fi evidențiată contribuția sectoarelor la creștere, după care vor apărea datele revizuite și abia în a doua jumătate a anului vom avea datele definitive. Cel mai aprig contestatar al acestor date e parlamentarul PNL Florin Cîțu, prezentat de unele televiziuni în reportajele despre cifrele anunțate de INS, nu ca parlamentar al opoziției, ci ca analist economic. 

   Dl Cîțu suspectează INS-ul de măsluire a cifrei de 5,7%, de vreme ce, BNR-ul estima o stagnare pe baza datelor Eurostat. Am o știre pentru dl Cîțu: Eurostatul lucrează cu datele transmise de INS. Deci, dacă Eurostatul are niște date despre creșterea economică din România, le are pentru că le-a preluat de la INS. Eurostatul nu are structură de culegere și tratare a datelor statistice în România sau în alte state membre UE, ci le preia de la instituțiile oficiale de statistică.

   Cât despre BNR și previziunile dlui Isărescu, e de ajuns să amintesc că în 2008, eternul de la BNR ne prevestea încă șapte ani de creștere economică (accesează articolul aici), iar în martie 2009, când deja ne lovise grav recesiunea, același personaj ne prevestea că vom avea creștere economică până la finalul anului (accesează aici articolul). Am avut scădere economică pe tot parcursul anului 2009 și pe tot parcursul lui 2010. Cam asta e capacitatea de prognoză a lui Mugur Isărescu. 

   INS-ul are multe rateuri, cel mai important fiind cel de la ultimul recensământ, dar în cazul datelor semnal publicate săptămâna trecută n-ar avea niciun motiv să le măsluiască pentru a pune într-o lumină favorabilă guvernul. Nu avem alegeri, iar peste două săptămâni vor apărea datele provizorii ale creșterii, unde vor trebui să explice ce sectoare au contribuit la această creștere. Dacă cifra e măsluită, atunci ajustarea de peste două săptămâni trebuie să fie mare, iar dacă minciuna continuă, ea va fi scoasă la lumină pe măsură ce apar datele revizuite și cele definitive. E o chestiune de timp până când se va afla creșterea reală, iar măsluirea unor date semnal aferente unui trimestru în an fără alegeri e chiar o miză prea mică. 

   Cred că pe 7 iunie vom avea o surpriză la apariția datelor provizorii privind contribuția sectoarelor la creșterea econmică, în sensul că industria va avea o pondere mare în această creștere. Deja datele pe primul trimestru al anului pentru producția industrială ne arată un avans de 7% față același trimestru din anul anterior. În condițiile în care industria va contribui la această creștere de 5,7% a economiei în primul trimestru cu peste 1,5%, atunci toți cârcotașii de ocazie, cu mai marele BNR în frunte, ar trebui să se abțină o perioadă de la prognoze economice. 

   Oricât de urât ar fi acest guvern, și e, în cea mai mare parte pe bună dreptate, nu poți să nu observi faptul că, la o creștere economică pe primul trimestru de 5,7%, a reușit o creștere a veniturilor bugetare de 7,1% (accesează aici execuția bugetară pe primul trimestru). Anul trecut, la o creștere economică de 4,8%, guvernul a reușit performanța negativă de a avea venituri la buget mai mici cu 4,3% (accesează aici execuția bugetară din 2016). Nimeni dintre cei ce critică performanțele actualului guvern n-a zis nimic despre faptul că niciodată în istoria post-decembristă, chiar și în anii de recesiune, veniturile bugetului consolidat n-au fost mai mici decât cele din anul anterior, cu excepția anului trecut.
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates