Social Icons

sâmbătă, 22 aprilie 2017

Adieu la France?

Alegerile din Franța
   Franța, în ziua alegerilor, seamănă cu România anului 2000. Să mai spună cineva că suntem cu decenii în urmă față de statele occidentale. 

   Atunci, românii aveau de ales între un extremist și restul lumii, după ce, președintele în funcție alesese să nu mai candideze, din rațiuni ce țineau de popularitatea extrem de scăzută, exact ca în cazul lui Francois Hollande. Francezii au de ales acum tot între un extemist și restul lumii. Putem fi mândri că sora noastră mai mare (ea nu prea știe c-am fi surori) e cu 17 ani în urma noastră.

   La Realitatea TV, la o emisiune pe tema alegerilor din Franța, am auzit-o pe dna Oana Popescu, fost secretar de stat pentru afaceri europene în guvernul tehnocrat, aberând cu lejeritate despre dezastrul economiei franceze. Dna ex-tehnocrat, ce pozează într-o mare autoritate în problematici de politică externă, putea să se informeze despre datele economice ale Franței din ultimii cinci ani, de când a venit la putere Francois Hollande. N-a făcut-o, preferând să cânte după ureche ca mai toți părerologii de la televiziuni. La două click-uri distanță, dacă ar fi intrat pe site-ul Eurostatului, s-ar fi informat și n-ar mai fi debitat inepții pe bandă rulantă cu valori de adevăr. 

   Deși n-a dus economia într-o stare dezastruoasă, precum Emil Constantinescu, actualul președinte al Franței e perceput ca și cum ar fi dus-o.

   S-o luăm cu începutul, analizând indicatorii economico-sociali din ultimii ani ai Franței, pe bază de date concrete și nu păreri. 

   Economia Franței a înregistrat din 2010 încoace doar ani de creștere economică (accesează aici datele Eurostat). E adevărat că n-au fost creșteri spectaculoase, dar în ultimii doi ani, acestea s-au situat între 1% și 2%, interval în care s-a încadrat și creșterea economică a Germaniei. Pare puțin, dar vorbim de economii mature, a căror creștere e mai lentă. 
   PIB-ul pe cap de locuitor nu e cu mult sub cel înregistrat în Germania (33,4 mii euro față de 37,9 mii euro - accesează aici datele Eurostat).

   Rata șomajul în Franța e la 10,1% (în UE e de 8,5% - accesează aici datele Eurostat), dar e în scădere față de anul 2013 și aproape la același nivel cu cel din zona euro (10%). Sunt state aflate într-o situație mult mai dificilă. În Spania, anul trecut, rata șomajul a fost de 19,6%, în Italia, acum doi ani (pentru 2016 încă nu sunt publicate datele), rata șomajului era de 11,9%, în Grecia rata șomajului a fost anul trecut de 23,6%
   Rata de ocupare e la același nivel ca și în anul 2012 sau ca și în anul 2008 și (aproximativ 64% - accesează aici datele Eurostat).

   Masa salarială din economia franceză a rămas la un nivel de 52% din PIB din 2012 încoace, fiind mai mare decât cea înregistrată în perioada anterioară anului 2008 (accesează aici datele Eurostat). Ponderea masei salariale în PIB e una din cele mai mari din UE ( la noi e de 34% din PIB). 
   Salariul minim din Franța (1.480 euro), din primul semestru al anului curent, e mai mare decât cel din Marea Britanie (1.397 euro) și la un nivel apropiat de cel din Germania (1.498 euro - accesează aici datele Eurostat). 

   Procentul de populație aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială din Franța (17,7% din populațiee mai mic decât în Germania (20% din populație - accesează aici datele Eurostat) și din Marea Britanie (23,5% din populație). E, de asemenea, la cel mai mic nivel din 2004 încoace
   Diferența de venituri între bogați și săraci (4,3 - indicele disparității veniturilor e denumirea folosită de INS-ul nostru) e în scădere din 2011 încoace și e mai mică decât în Germania (4,8) și Marea Britanie (5,2 - accesează aici datele Eurostat). Pentru informare, la noi e de 8,3.

   Toate aceste date nu ne arată o Franță aflată într-un dezatru economic, cum spun Marine Le Pen sau unii analiști de politică externă de la noi și, probabil, de la ei, cu temele nefăcute. Și totuși, Hollande e la un nivel minim de încredere. Dacă în problema terorismului s-a comportat execrabil, iar în privința imigranților a fost un ghiocel în fața lui Merkel, pe partea economică s-a descurcat mai bine, dar în fața demagogilor și a analiștilor habarniști din Franța, omologii celor români, a pierdut bătălia la scor. Din acest motiv, e posibil să asistăm la o nouă surpriză în Franța, după cele rezultate în urma referendumului din Marea Britanie și ale alegerilor din SUA.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates