Social Icons

luni, 29 iunie 2015

Unde au crescut mult PIB-ul și salariile după aderare la UE

Topul județelor după creșterea PIB-ului pe cap de locuitor și a salariilor
   României, per ansamblu, i-a mers mai bine după integrarea în UE. PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 1,66 ori mai mare, în 2014, față în 2006 - anul premergător aderării. Conform Comisiei Naționale de Prognoză, salariul mediu net lunar de la nivel național era de 1,91 ori mai mare, în 2014, față de 2006 (vezi tabelul din imagine).
   La nivel de județe însă, creșterile înregistrate de PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în euro, și ale salariului mediu lunar, exprimat în lei, diferă. Așa se face că, un județ precum Argeșul se află pe ultimul loc în ceea ce privește creșterea PIB-ului pe cap de locuitor (de 1,24 de ori mai mare în 2014 față de 2006 - vezi tabelul din imagine), dar este pe locul șapte în privința creșterii salariului mediu net (de 1,96 de ori mai mare). Între 2006 și 2014, decalajul productivității între un bucureștean și un vasluian s-a mărit. Dacă în 2006, PIB-ul pe cap de locuitor în București era de 4,8 ori mai mare decât cel existent în Vaslui (10.139 euro față de 2.122 euro), în 2014, acest raport a ajuns la 5,4 (19.711 euro față de 3.640 euro). Ecartul între cele două zone s-a mărit și în privința salariului mediu net lunar ( de la 1,59 ori în 2006, la 1,96 ori în 2014). De asemenea, diferența între București și județele dezvoltate s-a mărit. Astfel, față de Timiș, ecartul PIB-ului pe cap de locuitor a crescut de la 1,46 ori în 2006, la 2,01 ori în 2014, în timp ce ecartul dintre salarii s-a păstrat aproape la fel. România se dezvoltă cu mai multe viteze, iar disparitățile între capitală  și restul județelor cresc și nu se atenuează. Interesant e și faptul că evoluția PIB-ului pe cap de locuitor în județele dezvoltate economic a înregistrat creșteri mai mici decât în unele județe mai sărace. Pe lângă Argeș, care a înregistrat cea mai mică creștere, pe ultimile zece locuri mai găsim Timișul, Bihorul, Ilfovul, Prahova, Aradul. Primele cinci județe după creșterea înregistrată de PIB-ul pe cap de locuitor calculată în euro sunt Călărași, București, Giurgiu, Hunedoara și Olt (vezi tabelul din imagine).
   Salariul mediu net lunar, exprimat în lei, a înregistrat cele mai mari creșteri în București, Timiș, Ilfov, Iași și Sibiu (vezi tabelul din imagine). Timișul, Ilfovul și Sibiul au înregistrat creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor sub media națională, dar sunt campioane la creșterea salariilor. Cele mai mici creșteri ale salariului mediu net s-au înregistrat în Bacău, Mehedinți, Sălaj, Vrancea și Harghita. Harghita este județul ce se regăsește și în coada clasamentului creșterii PIB-ului pe cap de locuitor.
   Harta PIB-ului pe cap de locuitor din 2006 ne arată o repartiție a productivității mai echilibrată decât cea din 2014 (vezi harta din imagine). În 2006, în 36 de județe, PIB-ul pe cap de locuitor varia între 2.500 de euro și 7.000 de euro, deci într-un ecart de 4.500 de euro. În 2014, în cadrul aceluiași ecart (între 5.000 de euro și 9.500 euro), se situau 27 de județe. Sub valorile ecartului se situau 12 județe în 2014, față de 4 în 2006. Evoluția dezechilibrată de la nivel de județe are slabe șanse să fie atenuată dacă nu se schimbă nimic în modul și ritmul de dezvoltare a infrastructurii, care să atragă într-un număr mai mare investițiile străine. Poate nu întâmplător, județele cu un PIB pe cap de locuitor mai mic sunt și cele cu o infrastructură deficitară și cu procentele cele mai mici de investiți străine atrase.


3 comentarii:

  1. Brasovul nu are aeroport , niciun km de autostrada si totusi al 5 lea PIB /capita
    Deci analiza dumneavostra e deficitara

    RăspundețiȘtergere
  2. Infrastructura e de mai multe feluri, nu doar de transport. Infrastructura turistică, edilitară, industrială fac parte din conceptul larg de infrastructură.În text nu scrie nimic de autostrăzi și aeroporturi.

    RăspundețiȘtergere
  3. Dar totusi Radu are dreptate ... un judet care a fost intentionat lipsit de multe proiecte de infrastructura este in top.
    Aeroport,NU; terminal intermodal la Feldioara, NU (asta s-ar fi facut cu 98% finantare europeana dar ministerul transporturilor a taraganat proiectul pana cand a expirat executia bugetara, se mai poate face si acum dar cu cel mult 80% finantare UE); autostrada, NU...
    Am pierdut o investitie imensa din partea Tata Motors (jaguar+land rover) care vroia sa faca o fabrica pt productia de masini aici datorita infrastructurii deficitare.
    Totusi ce beneficiu au brasovenii de banii cu care contribuie la bugetul de stat?! ...

    RăspundețiȘtergere

 
Blogger Templates