Social Icons

marți, 2 iunie 2015

Cum s-au împărțit banii la bugetele locale în 2014

Topul județelor după veniturile la bugetele locale  și ale consiliilor județene
   25% din veniturile la bugetul general consolidat al României  pe anul 2014 reprezintă totalul veniturilor la bugetele locale (53,66 mld. lei din 214,31 mld. lei). Cheltuielile totale ale bugetelor locale au totalizat 52,1 mld lei, reprezentând 23,1% din cheltuielile bugetului general consolidat (cheltuielile totale ale B.G.C. fiind de 225,8 mld. lei).
Așadar, bugetele locale au înregistrat un excedent cumulat de 1,55 mld. lei.
   Totalul veniturilor la bugetele locale include veniturile consiliilor județene și veniturile primăriilor municipiilor, orașelor și comunelor. Cel mai mare buget local în 2014 l-a înregistrat Bucureștiul, mai exact, cele șapte primării ale capitalei, consiliul județean  fiind trecut la județul Ilfov. Cele 7,72 de miliarde de lei reprezintă 14,3% din totalul veniturilor la bugetele locale de la nivel național. Despre alocarea pe sectoare și primăria generală am discutat într-un articol anterior, așa că mă voi concentra pe restul bugetelor locale. După capitală, județul Timiș a avut anul trecut cele mai mari venituri cumulate la bugetele locale (vezi tabelul din imagine). Puțin peste două miliarde de lei reprezintă veniturile însumate la bugetele locale. Din aceste două miliarde, circa 381 de milioane de lei reprezintă bugetul Consiliului Județean Timiș, 1,03 miliarde de lei reprezintă veniturile municipiilor și orașelor, și restul, de 594 de milioane de lei, reprezintă veniturile primăriilor  (vezi tabelul din imagine). Constanța (1,93 mld. lei), Iași (1,91 mld. lei), Cluj (1,88 mld. lei) și Prahova (1,81 mld. lei) sunt județele ce urmează în topul veniturilor totale la bugetele locale. Repartizarea acestor venituri la consiliile judetene și primării o găsiți în tabelul din imagine. Cele mai mici venituri s-au înregistrat în Sălaj (664 mil. lei), Călărași (630 mil. lei), Giurgiu (582 mil. lei), Ialomița (532 mil. lei) și Covasna (528 mil. lei).

   18% din veniturile la bugetele locale reprezintă veniturile consiliilor județene, aceasta însemnând circa 9,66 mld. lei. Topul după veniturile consiliilor județene e condus de Iași și Cluj. Cele două consilii județene au avut venituri de peste 400 de mil. lei în 2014 (471mil. lei în Iași și 415 mil. lei în Cluj - vezi tabelul din imagine). Prahova, Timiș și Suceava sunt consiliile județene ce urmează în top. La coada clasamentului, cele mai sărace consilii județene din 2014 au fost Giurgiu (121 mil. lei), Ialomița (106 mil. lei) și Covasna (93 mil. lei). Clasamentul veniturilor pe județe la bugetele municipiilor și orașelor este condus de București (7,72 mld. lei), Constanța (1,12 mld. lei), Timiș (1,03 mld. lei) și Cluj (989 mil lei). Ialomița, Sălaj și Giurgiu sunt județele cu cele mai mici venituri la bugetele municipiilor și orașelor (vezi tabelul din imagine). Primele județe după veniturile la bugetele comunelor sunt Iași (606 mil. lei), Timiș (594 mil. lei) și Suceava (570 mi. lei). Județele cu cele mai mici venituri cumulate la bugetele comunelor în 2014 au fost Ialomița (206 mil. lei), Brăila (196 mil. lei)  și Covasna (194 mil. lei).

   Cele mai mici venituri la bugetele locale corespund unor județe mai slab populate. Există, totuși, discrepanțe majore atunci când raportăm veniturile proprii la veniturile totale. Bucureștiul (79%), Ilfovul (65%), Brașovul (56%), Clujul (54,6%) și Sibiul (52,8%) au cele mai mari procente ale veniturilor proprii în totalul veniturilor. Mehedinți (25,9%), Caraș-Severin (25,8%), Vâlcea (24,2%), Botoșani (23,7%) și Vaslui (23,1%) sunt județele cu procentele cele mai mici de venituri proprii în totalul veniturilor.
   Toată discuția despre descentralizare se lovește de realitatea că doar un sfert din bugetul centralizat merge către administrațiile locale și unele administrații nu-și pot asigura, la momentul actual, nici măcar un sfert de veniturile totale. Dacă celelalte trei sferturi din bugetul centralizat nu va fi pusă la treabă pentru a schimba ceva în administrațiile sărace, ne vom trezi cu o Românie descentralizată a împăraților și cerșetorilor, fiindcă în descentralizare cei mai bogați sunt principalii favorizați. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates