Social Icons

joi, 17 aprilie 2014

Harta cheltuielilor pentru mâncare și băutură

Unde se mănâncă și se bea mai mult în România
   N-am înțeles niciodată de ce e musai să mâncăm miel de Paști. Știu că unii etnologi predică povestea că mielul e simbolul lui Iisus. Ok, e simbolul lui Iisus și, trebuie mâncat pentru asta? În fine, cine sunt eu să mă opun tradițiilor culinare religios-canibale. Da, românul când e bucuros mănâncă și bea.
E drept că și atunci când nu e bucuros, tot mânâncă și tot bea, de inimă rea sau de plictiseală, oricum, se îndoapă. Altfel nu se explică de ce peste 21% din cheltuieli sunt alocate pentru consumul de alimente și băuturi alcoolice și non-alcoolice.
   Explicația conform căreia se cheltuie în medie la nivel național un procent de 21,8 % din totalul cheltuielilor pe gospodărie pentru cumpărarea de alimente și băuturi din cauza veniturilor mici stă în picioare și nu prea. E drept că avem venituri mici, dar, așa cum reiese din datele INS-ului transpuse pe harta alăturată, în zonele cu venituri mai mari se cheltuie un procent mai mare pentru mâncare și băutură. În medie, un român consumă 140 de litri de băuturi nealcoolice, 80 de litri de bere, 21 de litri de vin și 1,2 litri de băuturi tari, iar de restul de-ale gurii. Dacă înmulțim aceste cifre cu 2,66, cât reprezintă numărul mediu  de persoane pe gospodărie, cifrele băuturilor alcoolice consumate devin: 212 litri de bere, 56 de litri de vin și 3,2 litri de tărie. Dacă mergem mai departe și estimăm un consum al băuturilor alcoolice în funcție de sex mai mare pentru masculii autohtoni, de circa două treimi  din consumul total pe gospodărie și un zero ideal de consum pentru minori, reiese că Ghiță al nostru consumă anual cam 142 litri de bere, 37 litri de vin și 2,1 de tărie. Deci, dacă Ghiță nu intră în comă alcoolică și consumă zilnic două beri, sau o jumătate de litru de vin, sau maxim un sfert de tărie din cei 2 litri, reiese că 224 de zile din an el stă cu alcoolul în freză. Asta înseamna cam 61% dintr-un an. Calculul e empiric, știu, dar oferă o imagine a unui consum destul de ridicat de alcool, fără să ia în considerare pe cei ce nu consumă deloc sau auto-consumul din producția proprie.
   Tot de pe harta consumului de alimente și alcool se observă un consum mai ridicat în zonele turistice față de zonele cu turism mai puțin dezvoltat. La mare și la munte, respectiv Constanța și Valea Prahovei, lumea mănâncă și bea mai mult și procentele se văd doar comparativ cu zona Moldovei, a Olteniei și Ardealului de nord. Totuși, în comparație cu București-Ilfov și Banat, cifrele sunt mai mici. Acest fapt indică o evaziune în domeniul restaurantelor ridicată. În ceea ce privește cele două regiuni fruntașe, putem spune că românului cu venituri peste media națională  îi place să mănănce și să bea, așa își manifestă el bunăstarea. Deci, vin Sărbătorile Pascale și, odată cu ele, începe goana după ale gurii și băuturii, iar unii vor fugi mai mult ca alții pentru că au, și-și permit, bă.

P.S.: Paște fericit, fără excursii la urgențe, dacă sunteți printre cei ce-și permit!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates